Previziunile economice ale Comisiei Europene – recesiune profundă și neuniformă, redresare incertă

Pandemia de coronavirus reprezintă un șoc major pentru economii, în UE și la nivel mondial, cu consecințe foarte grave din punct de vedere socioeconomic. În ciuda răspunsului politic rapid și amplu, atât la nivelul UE, cât și la nivel național, economia UE va cunoaște anul acesta o recesiune de proporții istorice, după cum arată Comisia Europeană într-un raport.

Șocuri simetrice

Potrivit previziunilor economice din primăvara anului 2020, în România PIB va scădea cu 6% în 2020, urmând să crească cu 4,2% în anul 2021. Inflația va atinge valoarea de 2,5% în cursul anului 2020, fiind urmată de un procent de 3,1% în 2021, în timp ce rata șomajului va ajunge la 6,5% în 2020 și la 5,4% în 2021. De asemenea, economia zonei euro va înregistra o contracție-record de 7¾% în 2020, urmând ca în 2021 să cunoască o creștere de 6¼%. Se preconizează că economia UE se va contracta cu peste  7% în 2020 și va crește cu aproximativ 6% în 2021. Previziunile în materie de creștere pentru UE și zona euro au fost revizuite în sens negativ cu aproximativ nouă puncte procentuale față de previziunile economice din toamna anului 2019. Potrivit documentului CE, șocul resimțit de economia UE este simetric prin faptul că pandemia a lovit toate statele membre, însă atât scăderea producției în 2020 (de la -4% în Polonia la -9% în Grecia), cât și capacitatea de redresare în 2021 urmează să varieze considerabil de la o țară la alta. Redresarea economică a fiecărui stat membru va depinde nu numai de evoluția pandemiei în țara respectivă, ci și de structura economiei și de capacitatea de reacție prin politici de stabilizare.


Având în vedere interdependența economiilor din UE, dinamica redresării din fiecare stat membru va afecta în același timp și capacitatea de redresare a altor state membre.


Valdis Dombrovskis, vicepreședinte executiv pentru o economie în serviciul cetățenilor, a declarat: „În această etapă, nu putem decât să măsurăm cu aproximație amploarea și gravitatea șocului provocat de coronavirus asupra economiilor noastre. Consecințele imediate vor fi mult mai grave pentru economia mondială decât cele ale crizei financiare, însă amploarea impactului va depinde de evoluția pandemiei, de capacitatea noastră de a relansa activitatea economică în condiții de siguranță și de a ne reveni ulterior. Asistăm la un șoc simetric: toate statele membre ale UE sunt afectate și se preconizează că toate vor cunoaște o recesiune în acest an. UE și statele membre au convenit deja asupra unor măsuri extraordinare pentru atenuarea impactului. Redresarea noastră colectivă va depinde de menținerea unor reacții ferme și coordonate la nivelul UE și la nivel național. Împreună suntem mai puternici.“

La rândul său, Paolo Gentiloni, comisarul european pentru economie, a declarat că: „Europa se confruntă cu un șoc economic fără precedent de la Marea Depresiune încoace. Atât amploarea recesiunii, cât și capacitatea de redresare vor fi inegale, condiționate de rapiditatea cu care pot fi ridicate măsurile de izolare, de importanța unor servicii precum turismul în fiecare economie și de resursele financiare ale fiecărei țări. Aceste diferențe constituie o amenințare pentru piața unică și pentru zona euro, însă ele pot fi atenuate prin acțiuni comune și decisive la nivel european. Trebuie să facem toate eforturile pentru a înfrunta această provocare.“

Redresare incompletă

Pandemia de coronavirus a afectat grav cheltuielile de consum, producția industrială, investițiile, comerțul, fluxurile de capital și lanțurile de aprovizionare. Relaxarea progresivă a măsurilor de izolare care se anunță ar trebui să pregătească terenul pentru redresare. Cu toate acestea, nu se așteaptă o recuperare în urma pierderilor suferite anul acesta de economia UE înainte de sfârșitul anului 2021. Investițiile vor rămâne modeste, iar piața forței de muncă nu se va redresa în totalitate. Potrivit experților CE, menținerea unor măsuri de politică eficace la nivelul UE și la nivel național ca răspuns la criză va fi crucială pentru limitarea daunelor economice și pentru facilitarea unei redresări rapide și robuste, astfel încât economiile să poată reveni pe traiectoria unei creșteri sustenabile și favorabile incluziunii.

Șomajul, o reală problemă

Se preconizează că șomajul se va accentua, deși măsurile adoptate ar trebui să limiteze creșterea acestuia. Cu toate că sistemele de șomaj parțial, subvențiile salariale și sprijinul acordat întreprinderilor ar trebui să contribuie la limitarea pierderilor de locuri de muncă, pandemia de coronavirus va avea consecințe grave asupra pieței forței de muncă.

În zona euro se preconizează că rata șomajului va crește de la 7,5% în 2019 la peste 9% în 2020, după care va scădea din nou la 8% în 2021. În UE se estimează că rata șomajului va crește de la 6,7% în 2019 la 9% în 2020 și apoi va scădea la aproximativ 8% în 2021. Unele state membre vor înregistra creșteri mai semnificative ale șomajului decât altele. Cele cu o proporție ridicată a lucrătorilor cu contracte pe termen scurt și cele în care o mare parte a forței de muncă depinde de turism sunt deosebit de vulnerabile. Tinerii care intră pe piața forței de muncă în acest moment vor avea la rândul lor dificultăți în a-și asigura un prim loc de muncă.

O scădere abruptă a inflației

Se preconizează că, în acest an, prețurile de consum vor scădea semnificativ pe fondul reducerii cererii și al scăderii puternice a prețului petrolului, care, împreună, ar trebui să compenseze din plin creșterile izolate ale prețurilor determinate de perturbările aprovizionării în contextul pandemiei. În zona euro inflația, măsurată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC), este în prezent estimată la 0,2% în 2020 și la 1,1% în 2021. În UE inflația se va situa, conform previziunilor, la 0,6% în 2020 și la 1,3% în 2021.

Măsurile decisive vor determina creșterea deficitelor

Statele membre au reacționat decisiv prin măsuri bugetare de limitare a pagubelor economice provocate de pandemie. „Stabilizatorii automați“, printre care se numără plățile aferente prestațiilor de securitate socială, împreună cu măsurile bugetare discreționare vor determina, după cum se pare, creșterea cheltuielilor. Ca urmare, se preconizează că deficitul public agregat al zonei euro și al UE va crește de la doar 0,6% din PIB în 2019 la aproximativ 8½% în 2020, după care va scădea din nou la aproximativ 3½% în 2021. După ce a înregistrat o tendință descrescătoare începând cu 2014, ponderea datoriei publice în PIB va crește la rândul său. În zona euro se estimează că va urca de la 86% în 2019 la 102¾% în 2020 și apoi va scădea la 98¾% în 2021. În UE se preconizează că rata datoriei va crește de la 79,4% în 2019 la circa 95% în acest an, după care va scădea la 92% anul viitor.

Un grad neobișnuit de mare de incertitudine

Previziunile din primăvară sunt marcate de un grad de incertitudine mai mare decât de obicei. Ele se bazează pe un set de ipoteze cu privire la evoluția pandemiei de coronavirus și la măsurile de izolare aferente. Scenariul de referință pornește de la premisa că, începând din luna mai, aceste măsuri vor fi treptat relaxate. Riscurile care planează asupra acestor previziuni sunt, de asemenea, extrem de mari și se concentrează pe o evoluție negativă.

O pandemie mai severă și mai îndelungată decât se preconizează în prezent ar putea duce la o scădere a PIB-ului mult mai mare decât cea estimată în scenariul de referință pe care se bazează actualele previziuni. În absența unui răspuns comun ferm și rapid la nivelul UE, există riscul ca această criză să provoace denaturări grave în cadrul pieței unice, precum și decalaje economice, financiare și sociale profund înrădăcinate între statele membre din zona euro. Există, de asemenea, riscul ca pandemia să declanșeze schimbări mai drastice și cu caracter permanent ale atitudinilor față de lanțurile valorice globale și cooperarea internațională, fapt care ar afecta economia europeană, foarte deschisă și interconectată. Totodată, pandemia ar putea lăsa sechele permanente prin falimente și pagube pe termen lung aduse pieței forței de muncă. Amenințarea reintroducerii taxelor vamale în schimburile comerciale dintre UE și Regatul Unit după încheierea perioadei de tranziție ar putea duce, de asemenea, la reducerea creșterii economice, chiar dacă într-o măsură mai mică în UE decât în Regatul Unit.


Regatul Unit, o ipoteză pur tehnică

Având în vedere că relațiile viitoare dintre UE și Regatul Unit nu sunt încă clare, previziunile pentru 2021 se bazează pe o ipoteză pur tehnică de menținere a situației actuale în ceea ce privește relațiile comerciale dintre cele două părți. Această ipoteză este utilizată doar în scop de prognozare și nu reflectă nicio anticipare sau previziune a rezultatelor negocierilor dintre UE și Regatul Unit cu privire la relațiile lor viitoare.


 Ion BOGDAN

Add a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

RSS
Follow by Email