Cum stăm cu siguranța alimentară în raportul Curții de Conturi
În urma unui audit recent, Curtea de Conturi a României a raportat lipsă de strategii, vulnerabilități și slabă dotare tehnică în mai toate instituțiile responsabile ce țin de siguranța alimentelor.
Curtea de Conturi a României a finalizat recent o misiune de audit privind performanța activităților din domeniul sănătății și bunăstării animalelor, a hranei pentru animale, a siguranței alimentelor și a activităților de control oficial. Auditul s-a desfășurat în intervalul 21 mai 2020 – 12 noiembrie 2021 la Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA), la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) și la Autoritatea Națională Fitosanitară (ANF) și a vizat perioada 2015-2020.
Lipsa strategiilor
Echipa de audit a Curții de Conturi semnalează, ca prim aspect, „lipsa strategiilor naționale în domeniul siguranței alimentare, al calității alimentelor și în cel fitosanitar. Absența acestor strategii afectează coerența politicilor și a măsurilor în domeniu, obiectivele naționale pe termen mediu și lung fiind inexistente. Lipsa unei viziuni de ansamblu asupra acțiunilor și mecanismelor necesare, pentru a fi implementate de către toate entitățile publice cu atribuții în domeniu, are un impact negativ într-un domeniu esențial – siguranța lanțului alimentar“, se arată în raportul Curții de Conturi publicat la începutul lunii aprilie.
Vulnerabilități la nivelul ANSVSA
În raport se mai punctează și vulnerabilitățile în continuitatea și coerența decizională a ANSVSA cauzată de schimbările frecvente ale managementului superior al ANSVSA – niciun mandat al președintelui nu a fost exercitat integral. De asemenea, implementarea și punerea în aplicare a unor regulamente europene au rămas, din 2016, în stadiu de proiect la ANSVSA. În același timp, la ANF există riscul aplicării neunitare la prevederilor specifice, din cauza elaborării întârziate a unor proceduri interne sau instrucțiuni. Este probabil ca sancțiunile aplicate de ANSVSA și de ANF să nu descurajeze încălcarea legii sau să nu fie proporționale cu gravitatea faptei deoarece nivelul amenzilor contravenționale nu a fost actualizat și armonizat cu cerințele europene. „Resursele și echipamentele tehnice ale DSVSA-urilor auditate, ale IDSA, IISPV și ANF sunt în mare parte depreciate tehnic și moral, având un grad de uzură între 69% și 100%. Acest lucru generează costuri mari de întreținere și riscuri majore de neîndeplinire a obiectivelor specifice. ANSVSA nu a realizat o analiză în rețeaua națională pentru a stabili situația reală a dotărilor existente, ceea ce a făcut ca achizițiile de echipamente să se realizeze deficitar, fără prioritizarea investițiilor și fără a respecta principiul utilizării eficiente a fondurilor publice“, se mai arată în raport.
În urma reorganizărilor din perioada auditată, în structura organizatorică a ANSVSA nu se mai regăsește Serviciul Antifraudă și, în corespondent, de la nivelul DSVSA-urilor a fost desființat Biroul Antifraudă care, conform prevederilor ROF-ului aprobat prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 571/2014, avea printre altele și atribuții în domeniul identificării și combaterii fraudelor alimentare.
Ambiguități cauzate de legislație
Echipa de audit mai semnalează că, prin unele modificări legislative, nu a fost clar reglementată delimitarea competențelor și a responsabilităților ANSVSA și ANPC în domeniul controlului oficial al alimentelor. Suprapunerea atribuțiilor și a activităților influențează negativ coordonarea eficientă între autoritățile implicate, dar și eficacitatea controalelor.
De ce avem puține produse tradiționale înregistrate
O altă constatare a auditorilor se referă la schemele naționale de calitate privind rețeta consacrată și produsul tradițional. Acestea nu au fost recunoscute la nivel european deoarece „MADR nu a notificat Comisia Europeană înainte de adoptarea acestora“. Astfel, din 1.374 de produse alimentare din statele membre, întregistrate în sistemele de calitate europene la data auditului, doar zece erau produse alimentare românești. Comparativ cu România, Ungaria și Polonia au înregistrat un număr de produse alimentare pe sisteme de calitate europene de aproximativ trei ori mai mare. Astfel, Ungaria a înregistrat un număr de 28 de produse alimentare, dintre care nouă cu denumire de origine protejată (DOP) și 19 indicație geografică protejată (IGP), iar Polonia a înregistrat 34 de produse, dintre care 10 cu denumire de origine protejată (DOP) și 24 cu indicație geografică protejată (IGP).
Cât de mult au fost verificate produsele bio
În ceea ce privește sistemul de control din domeniul fitosanitar, auditorii au constatat că, în toată perioada auditată, „ANF nu a realizat integral planul de control privind monitorizarea reziduurilor de pesticide. Produsele bio nu au fost verificate în vederea determinării prezenței reziduurilor din pesticide, deși au fost planificate acțiuni în acest sens“, se mai arată în raportul Curții de Conturi.
Gestionarea pestei porcine africane
Când vine vorba de pesta porcină africană (PPA), acțiunile de prevenție realizate de ANSVSA, MAI, MMAP, AJVPS și de fondurile private de vânătoare au fost, în unele cazuri, insuficient de bine organizate și coordonate. „Măsurile ineficiente privind testarea și supravegherea pasivă a efectivelor de porci mistreți au favorizat răspândirea virusului pe întreg teritoriul țării și creșterea presiunii virale asupra exploatațiilor comerciale profesionale de porcine“, mai menționează echipa de audit. De asemenea, pe lângă pierderile aduse de decesul sau sacrificarea preventivă a animalelor, această boală a generat costuri însemnate pentru bugetul de stat, prin plata despăgubirilor către deținătorii de animale moarte sau sacrificate preventiv. Astfel, în perioada iunie 2018 – decembrie 2020, s-a achitat suma totală de 589 de milioane de lei, adică 122 de milioane de euro. Numărul total de porci domestici raportați ca afectați, uciși sau sacrificați preventiv pentru stoparea răspândirii virusului PPA, de la începutul crizei până la sfârșitul lunii septembrie 2021, a fost de 1.284.312 capete. „De remarcat că, după o perioadă de scădere a numărului de animale raportate, în anii 2019 și 2020 (față de anul 2018), cifrele înregistrate în primele trei trimestre ale anului 2021 sunt realmente îngrijorătoare. De asemenea, în perioada amintită au fost diagnosticate 5.850 de cazuri PPA la porcii mistreți în toate cele 41 de județe ale României”, se mai arată în raportul echipei de audit.
Neefectuarea activităților sanitar-veterinare cuprinse în programul acțiunilor de supraveghere, prevenire și control al bolilor la animale are consecință directă asupra sănătății animalelor, prin posibilitatea ieșirii de sub imunitate a animalelor nevaccinate, apariției cazurilor de îmbolnăvire la animalele tinere, neidentificarea unor animale bolnave, reapariției unor boli, apariția unor date eronate în monitorizarea unor boli (de exemplu: bluetongue/boala limbii albastre), pentru care trebuie prelevate probe în anumite perioade ale anului, de la aceleași animale, precum și nesupravegherea unor animale de boli cronice (de exemplu: leucoza enzootică bovină/LEB și anemia infecțioasă ecvină/AIE) pentru care, dacă nu se recoltează probe în programul de supraveghere și nu sunt eliminate, rămân în continuare rezervor de boală.
Recoltarea unor probe a existat doar la nivel de planificare…
Deși la nivelul DSVSA-urilor s-au planificat recoltări de probe din anumite categorii de produse pentru determinarea contaminaților dioxină și PCB-uri asemănătoare dioxinei, aceste acțiuni nu au fost realizate, iar ANSVSA nu a desemnat un laborator de referință în acest domeniu. Până în anul 2019 nu au existat proceduri specifice privind prelevarea de probe pentru determinarea reziduurilor de fipronil din ouă, carne de pasăre, suprafețe de contact, materii prime cereale boabe. De asemenea, „nu au existat proceduri privind unele măsuri în situația obținerii de rezultate neconforme pentru substanțele care nu au stabilite limita maximă de reziduuri“. Totodată, echipa de audit a formulat o serie de recomandări pentru eliminarea deficiențelor și pentru diminuarea riscurilor și a punctelor slabe, așa cum reies din analiza tuturor documentelor puse la dispoziție.
La nivelul ANSVSA nu au fost efectuate analize privind realizarea țintelor propuse, a gradului de atingere a obiectivelor generale și specifice stabilite, pentru a determina dacă strategiile elaborate și-au atins scopul, nici pe parcursul perioadei de derulare și nici la finalul perioadei de implementare a acestor strategii. În lipsa acestei analize, entitatea nu cunoaște dacă acestea au avut impact asupra activităților din domeniul sănătății și bunăstării animalelor, a siguranței alimentelor, a hranei pentru animale și a controlului oficial, respectiv dacă nivelul de performanță al acestor activități a fost îmbunătățit. Ulterior expirării perioadei de aplicare, nu au mai fost elaborate noi strategii pe termen mediu și lung, care să continue și să dezvolte prevederile acestora și nici nu s-a procedat la revizuirea și actualizarea lor.
Simona Nicole-DAVID
