cemrom doloflor

Bănățenii au atras fonduri de 6 miliarde de lei doar prin intermediul a două programe

Share Button

Cu o suprafață de 32.034 kmp, Regiunea de Dezvoltare Vest ocupă 13,4% din teritoriul României, fiind compusă din patru județe (Timiș, Arad, Caraș-Severin și Hunedoara) cu 318 unități administrativ-teritoriale, respectiv 12 municipii, 30 de orașe și 276 de comune. Regiunea se suprapune cu Banatul românesc, provincie cu o dezvoltare economică timpurie și mai puternică în comparație cu alte zone din țară (sud și est, în principal). Populația număra, în 2016, 2.014.732 de locuitori. Gradul de urbanizare este al doilea după București-Ilfov, cu 63,6% dintre locuitori domiciliați în orașe și municipii.

Ca potențial de dezvoltare, teritoriul poate fi împărțit în două subregiuni, fiecare cu grad diferit de dezvoltare și cu probleme structurale distincte. Prima include județele Caraș-Severin și Hunedoara, precum și zona Nădrag, din Timiș, unde s-au dezvoltat încă din secolul al XIX-lea ramuri ale industriei extractive, siderurgice, metalurgice și ale industriei constructoare de mașini. Cele două județe au intrat într-un puternic declin după 1990. Procesul de restructurare s-a desfășurat lent, cu dificultăți uriașe, toate la un loc generând un șomaj foarte mare. O particularitate aparte o prezintă bazinul carbonifer de pe Valea Jiului (Aninoasa, Petroșani, Uricani, Petrila, Lupeni, Vulcan), închiderea minelor generând convulsii sociale repetate. A doua subregiune, ce cuprinde județele Timiș și Arad, a avut o dezvoltare industrială timpurie, complexă și diversificată (industrie ușoară, constructoare de maşini, electrotehnică etc.), lucru care a permis ca, după 1990, să devină un areal favorit al investițiilor străine în România. Interesant este că, pe fondul emigrației (germane, în special) și al creării a numeroase capacități productive, zona se confruntă, în prezent,  cu o acută lipsă de forță de muncă.

Decalaje de dezvoltare între județe

Între cele două zone există mari decalaje de dezvoltare. De exemplu, în 2017 Produsul Intern Brut a fost de 36,29 miliarde de lei în Timiș, mai mare de 4,37 ori față de Caraș-Severin (8,43 mld. lei) și de 2,77 ori în comparație cu Hunedoara (13,07 mld. lei). Chiar Aradul se află la jumătate din potențialul Timișului, cu un PIB de 16,77 mld. lei. Decalaje foarte mari sunt, se subînțelege, și ca infrastructură rutieră, de apă și canalizare, de sănătate, educație etc. De pildă, zona Hunedoara-Deva, Valea Jiului, culoarul Hațeg-Călan, Deva, perimetrele miniere din sudul județului Caraș-Severin ori nordul Hunedoarei (Brad, Munții Apuseni) necesită lucrări urgente de infrastructură pentru reintroducerea în circuitul economic și protejarea ecologică a așezărilor afectate masiv de reziduurile activităților miniere (uraniu, metale rare).

Fonduri europene accesate în totalitate

În aceste circumstanțe, întrebarea ar fi în ce mod cele patru județe sau mai degrabă Caraș-Severin și Hunedoara au utilizat fondurile europene aflate la dispoziția regiunii prin Programul Operațional Regional. Iar veștile sunt bune. În exercițiul financiar european 2007-2013, unitățile administrativ-teritoriale au cheltuit până la ultimul ban alocat. Regiunea a avut la dis­poziție, după suplimentarea sumei, 446,2 milioane de euro nerambursabili. Inițial s-au depus 430 de proiecte, în valoare totală de 814 mil. euro, din care 575 mil. euro sumă nerambursabilă, un procent așadar de utilizare de circa 129%: 389 de proiecte sunt finalizate (total – 671 milioane de euro, din care 488 mil. euro fonduri europene), 3 încă se derulează, 38 de contracte au fost reziliate, iar 60 de proiecte au rămas în rezervă, spre a intra pe următoarea finanțare. Pentru POR 2014-2020, suma rezervată regiunii a crescut la 712,26 mil. euro (3,2 miliarde lei). Până pe 20 februarie, fuseseră depuse, în cadrul a șapte axe prioritare, 638 de proiecte, în valoare de 574,52 mil. euro, din care sumă nerambursabilă, 458,62 mil. euro. Dintre acestea, 154 de proiecte au fost contractate (175,05 mil. euro, din care 149,48 mil. euro bani europeni), 241 se află în faza de evaluare sau precontractare (204,75 mil. euro, din care 147,96 mil. lei nerambursabili), iar 243 au fost respinse, retrase sau reziliate. Din cele 13 măsuri disponibile prin POR, au fost accesate șapte, dar numai în cazul a două măsuri cu patru subprograme mai sunt fonduri disponibile: axa 10, îmbunătățirea infrastructurii educaționale, cu trei submăsuri și fonduri totale alocate de 27,9 milioane de euro și axa 3, sprijinirea tranziției către o economie cu emisii scăzute de carbon, submăsura eficiența energetică, operațiunea clădiri rezidențiale, cu un fond de 49,95 milioane de euro. În rest, fondurile au fost deja epuizate cu proiecte aprobate sau în curs de precontractare.

Aproape 3 miliarde de lei de la Guvern, pentru infrastructură

În afară de POR 2014-2020, regiunea a mai primit de la bugetul central 2,966 miliarde de lei, prin intermediul Programului Național de Dezvoltare Locală (PNDL II). În mod surprinzător, deși ne așteptam la un echilibru minim, județul Timiș, cel mai bogat din zonă, are o alocare mai mare decât Hunedoara sau Arad! Cea mai mare sumă a ajuns la Caraș-Severin. Pe de altă parte, făcând o comparație între mediul urban și rural, banii s-au împărțit oarecum egal. Câteva administrații locale sătești au obținut fonduri de peste 15 milioane de lei:

Caraș-Severin, 883,095 milioane de lei pentru 181 de proiecte: Băuțar – 52,88 milioane de lei (canalizare, asfaltare străzi și reabilitare școală); Cornereva – 52,4 mil. lei (alimentare cu apă, canalizare, asfaltare străzi și reabilitare școli); Turnu Ruieni – 40 mil. lei (apă, canal și asfaltare străzi); Constantin Dancoviciu – 28,4 mil. lei (alimentare cu apă, canalizare și reabilitare străzi); Sasca Montană – 24 mil. lei (apă și canal, asfaltare străzi); Șopotu Nou – 17,4 mil. lei (asfaltare străzi).

Timiș, 751,186 mil. lei pentru 154 de proiecte: Biled – 25,8 mil. lei (canalizare, modernizare școli și dispensar uman); Dudeștii Vechi – 23,3 mil. lei (alimentare cu apă, construire grădiniță); Moșnița Nouă – 22,5 mil. lei (apă); Dumbrăvița – 22 mil. lei (alimentare cu apă); Comloșu Mare – 18,5 mil. lei (canalizare); Sînmihaiu Român – 16,8 mil. lei (apă); Denta – 15,2 mil. lei (asfaltare drumuri); Iecea Mare – 15 mil. lei (alimentare cu apă, dispensar uman).

Hunedoara, 667,779 mil. lei pentru 219 proiecte: Rîu de Mori – 42,2 mil. lei (apă, canalizare, asfaltare drumuri); Sîntămaria Orlea – 26,9 mil. lei (canalizare, asfaltare drumuri, sediu primărie); Șoimuș – 26,4 mil. lei (apă și canalizare); Dobra – 19,9 mil. lei (dispensar, reabilitare școli, canalizare, modernizare drumuri și iluminat public); Vețel – 19 mil. lei (apă, canalizare, asfaltare drumuri, reabilitare școli); Ghelari – 15,3 mil. lei (reabilitare străzi și iluminat public); Teliucu Inferior – 15 mil. lei (apă, canalizare, reabilitare școală și dispensar, asfaltare străzi).

Arad, 664,919 mil. lei pentru 121 de proiecte: Ghioroc – 19,2 mil. lei (reabilitare școli); Socodor – 18 mil. lei (apă, canalizare, reabilitare școli); Tauț – 16,9 mil. lei (apă și canalizare); Zărand – 14,8 mil. lei (centru sanitar de permanență, reabilitare școli, canalizare).

Maria BOGDAN

Add a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.