AGROSTAR doreşte un cadastru real

Sindicaliştii socotesc că este de datoria lor să solicite guvernului rezolvarea problemei cadastrării terenului agricol care reprezintă unul dintre marile impedimente în organizarea producţiei vegetale. Ei susţin că defecţiunile foarte mari existente în gestionarea instituţiei cadastrului reprezintă principala cauză pentru care României i se aplică de către Comisia Europeană corecții financiare pentru deficienţele constatate în sistemul de gestionare a parcelelor agricole.

Nevoia unei evidenţe exacte

„Atât timp cât 70-75% din suprafața agricolă nu este cadastrată, România va fi amendată pentru că nu ai cum să gestionezi nişte terenuri a căror situație nu este clară. Concomitent cu cadastrarea, ar trebui luate măsuri şi pentru stimularea comasării terenurilor agricole. Trebuie înlocuită renta viageră la care s-a renunțat după aderarea la UE cu alte măsuri similare. Ar avea efecte benefice pensionarea timpurie, aşa cum se practică şi în UE. De asemenea, este necesară o impozitare progresivă a terenurilor agricole“, declară preşedintele AGROSTAR, Niculae Ştefan.

Lipsa cadastrului şi fărâmițarea terenurilor cresc şi costurile de producție, ceea ce face ca milioane de hectare să rămână nelucrate în fiecare an. Este foarte grav faptul că deocamdată guvernul nu are nicio strategie concretă pentru a rezolva problemele din sectorul agricol, iar această lipsă de politici în domeniu va avea consecințe pe termen lung.

Este de precizat că Federația AGROSTAR, cea mai mare organizație sindicală din domeniul agricol, a fost înființată în 1990 şi numără peste 38.000 de membri, având în componenţa sa peste 150 de sindicate din toate ramurile agriculturii (cultura câmpului, viticultură, horticultură, zootehnie etc.).

 Consecinţele dezorganizării Cadastrului

Sunt un agronom cu state vechi de serviciu, inclusiv în domeniul cadastrului şi organizării teritoriului. Sunt unul dintre acei oameni care cunosc nivelul profesional şi disciplina celor care activau în acest sector. El era atât de bine structurat, încât nici măcar comuniştii nu au avut curajul să-l desfiinţeze, deşi nu-l agreau. Iată că au venit reformatorii de după Revoluţie, care au transformat această instituţie într-o afacere strict imobiliară. În rândurile ce urmează mă voi referi doar la consecinţele acestei măsuri nesăbuite.

 Principalele anomalii

– nesiguranţa calităţii şi a mărimii terenului deţinut de drept;

– provocarea între vecini de certuri şi agresiuni, cu apel la justiţie;

– lipsa cărţii funciare a cauzat sute de mii de procese la restituirea terenurilor de la CAP sau IAS conform prevederilor Legii nr. 18/1991;

– fără cadastru, terenurile s-au restituit cu suprafaţă redusă, pe alt amplasament, departe sau de calitate inferioară;

– vânzări şi cumpărări de pământ la preţuri arbitrare, necunoscându-se valoarea reală;

– nu s-au putut opera comasări din lipsa cadastrului;

– imposibilitatea întocmirii de evidenţe sau statistici precise, impuse de UE pentru plata pe ha a subvenţiilor, din lipsă de cadastru;

– se compromite ascensiunea ţării în cadrul Politicilor Agricole Comunitare (PAC)

Lipsa organizării teritoriului provoacă:

– nerealizarea de structuri economice eficiente, în funcţie de caracteristicile terenului;

– imposibilitatea aplicării corecte a tratamentelor, în concordanţă cu clima, relieful, solul şi apa pentru sisteme adecvate de cultură şi a formării de exploataţii optime economic;

– lipsa Organizării Terenului şi a Cadastrului, care acţionează împreună, a favorizat formarea a două agriculturi disparate: foarte mici şi foarte mari;

– lipsa cadastrului şi organizării a contribuit la necultivarea terenului; Din cele de mai sus rezultă că măsurătorile cadastrale şi organizarea terenului sunt bazele ştiinţifice pentru directivarea agriculturii de către minister.

Considerente de ordin general

În capitolele anterioare s-a arătat evoluţia, de succes, a cadastrului şi organizării teritoriului sub egida Ministerului Agriculturii şi predarea acestora la MAI, unde cele două activităţi au fost sistate în teritoriu, cu consecinţe dezastruoase economic şi social, cauzând reculul abrupt al producţiilor agricole şi a valorificării lor, precum şi emigrarea a milioane de rurali. Situaţia s-a răsfrânt asupra accesării subvenţiilor UE din cauza lipsei cadastrului şi a organizării în teritoriu. În ultimii doi ani, Comisia Europeană a penalizat România cu 120 milioane de euro pentru lipsa sistemului de identificare a parcelelor agricole, a măsurătorilor cadastrale şi fără planul de organizare a teritoriului. Sancţiunea dată de Comisia Europeană va fi achitată din bugetul de stat al ţării.

Subvenţiile UE pe ha nu pot fi acordate pe exagerări sau aprecieri, ci numai pe precizia măsurătorilor cadastrale, pe care Agenţia nu le-a executat şi nu le face nici în prezent. Cele pledate justifică necesitatea şi oportunitatea revenirii la MADR a Cadastrului şi Organizării Teritoriului pentru ordine, prestanţă şi eficienţa domeniului agricol.

Măsurarea este extrem de necesară pentru redresarea situaţiei agricole în următorii trei ani şi pentru încheierea onorabilă a ciclului de 7 ani al UE şi pregătirea noului program agricol 2014-2020, pentru a profita de majorarea subvenţiilor agricole, acordate numai dacă România va oferi certitudini de verificare judicioasă şi dezvoltare eficientă. Toate ţările UE au cadastru şi organizarea teritoriului agricol sub tutela ministerului de resort ca şi celelalte sectoare, care au cadastru propriu, şi anume: silvicultura, apele, protecţia mediului, căile ferate, drumurile şi minele, iar Cadastrul General le centralizează, fără să opereze.

Dezvoltarea agricolă europeană impune ordine, disciplină şi măsurători concrete, care determină înnobilarea, cunoaşterea şi conservarea durabilă a darurilor naturii. În România sunt oportune urgent măsuri ferme, corecte şi eficiente pentru relansarea agriculturii cu ajutorul cadastrului şi a organizării ştiinţifice a terenurilor agricole.

Ing. Nicolae MĂRINCUŞ