În Maramureş, Cluj şi Alba s-a înregistrat cea mai rapidă creştere economică în 2016

Share Button

Anul trecut, per ansamblu, economia românească a înregistrat o creştere de 4,8%, potrivit datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică. Dar, potrivit cifrelor, între judeţe au existat diferenţe notabile în ceea ce priveşte evoluţia Produsului Intern Brut. Ce înseamnă asta pentru nivelul de trai al românilor, în materialul de mai jos.

Călărași, avans modest

Judeţele Maramureş, Cluj şi Alba au cunoscut cele mai mari rate de creştere economică, de 6,2%, 6%, respectiv 5,8% în 2016 și au fost urmate de judeţul Harghita, cu o creştere a PIB de 5,7% în 2016, şi de judeţele Bacău, Iaşi, Caraş-Severin şi Covasna (toate cu 5,5%). Acestea au fost singurele judeţe în care creşterea economică a fost de cel puţin 5,5% anul trecut. În Bucureşti, economia a crescut anul trecut cu 5,4%, peste media la nivel naţional. La polul opus, în cinci judeţe din ţară s-a înregistrat în 2016 o rată de creştere a PIB de sub 2,5% comparativ cu anul precedent. Cel mai modest avans a fost în Călăraşi, judeţ al cărui PIB a crescut anul trecut cu 1,6%, în timp ce în judeţul Brăila s-a înregistrat o creştere economică de 2,2%, în Gorj şi Sălaj – de 2,3%, iar în Dolj – de 2,4%. În urma evoluţiilor din 2016, diferenţele dintre judeţele bogate şi cele sărace au crescut, cu câteva excepţii. Cele mai dezvoltate zone din ţară erau, anul trecut, Capitala, cu un nivel al PIB/locuitor de 22.878 euro, şi judeţele Constanţa (12.319 euro/ locuitor), Cluj (11.089 euro/locuitor), Timiş (10.830 euro/ locuitor), Prahova (10.717 euro/locuitor), Braşov (10.280 euro/locuitor) şi Ilfov (10.212 euro/locuitor), acestea fiind singurele zone în care valoarea PIB depăşeşte pragul de 10.000 euro/locuitor. Cele mai sărace judeţe din România sunt Vaslui, cu un nivel al PIB de 3.882 euro/ locuitor în 2016, Botoşani (4.191 euro/locuitor), Teleorman (4.482 euro/locuitor), Mehedinţi (4.600 euro/ locuitor), Neamţ (4.701 euro/locuitor) şi Suceava

(4.918 euro/locuitor), acestea fiind singurele judeţe situate sub pragul de 5.000 euro/locuitor.

Veniturile din gospodării, în creștere

Potrivit datelor INS, veniturile lunare medii ale gospodăriilor din România au crescut cu 9,6% în 2016 faţă de 2015, până la 2.945 lei, în timp ce cheltuielile medii lunare au fost, pentru fiecare gospodărie, de 2.524 lei, cu 7,3% mai mari decât în 2015. De remarcat că veniturile lunare medii ale gospodăriilor din România au crescut cu 7,4% în 2015 faţă de 2014, până la 2.687 lei, în timp ce cheltuielile medii lunare au fost, pentru fiecare gospodărie, de 2.352 lei, cu 3,7% mai mari decât în 2014. Veniturile lunare ale unui membru al familiei au fost de 1.112 lei în 2016, cu 101 lei mai mult faţă de 2015. Totuşi, din veniturile totale lunare ale unei gospodării în 2016, doar 2.632 lei au fost venituri băneşti, restul fiind considerate venituri în natură. Mai mult de jumătate – 58,7% – din veniturile totale ale gospodăriilor au provenit din salarii şi celelalte venituri asociate lor, nivel în creştere faţă de cel înregistrat în 2015, când salariile reprezentau doar 55,7% din venituri. „La formarea veniturilor totale ale gospodăriilor au contribuit, de asemenea, veniturile din prestaţii sociale (22,6%), veniturile din agricultură (2,8%), veniturile din activităţi neagricole independente (2,5%) şi cele din proprietate şi din vânzări de active din patrimoniul gospodăriei (1,3%)“, se precizează în comunicatul INS.

71%, pe consum

Cifrele mai arată că veniturile în natură au reprezentat 10,6% din veniturile totale ale gospodăriilor din România în 2016. La acest capitol există o diferenţă semnificativă între mediul rural, unde veniturile în natură reprezintă 19,1% din veniturile totale, şi mediul urban, unde ponderea este de doar 5,8%. În privinţa consumului, o gospodărie din România a cheltuit lunar, în 2016, suma de 2.524 lei (sau 953 lei/ persoană), adică 85,7% din veniturile totale, în scădere cu 1,8 puncte procentuale faţă de anul 2015. Cheltuielile sunt dirijate în proporţie de 71,5% pentru consum, în timp ce 20,3% din bani s-au dus în 2016 pe impozite şi contribuţii. Din cheltuielile de consum din 2016, 36,1% au fost pentru alimente, 17,6% pentru întreţinerea locuinţei (apă, electricitate, gaze etc.), 8% pentru băuturi alcoolice şi ţigări, 6,5% pentru îmbrăcăminte şi încălţăminte, 6,1% pentru transport, 4,8% pentru mobilier şi reparaţii în locuinţă, 5,2% pentru comunicaţii, 4,8% pentru sănătate şi 4,2% pentru recreere şi cultură, mai arată datele oficiale.

Oraşul unde se trăieşte cel mai bine

Alte statistici, realizate de această dată de Storia.ro şi agenţia D&D Research, relevă faptul că Braşov a fost desemnat ca fiind centrul urban cu cel mai avantajos cost al vieţii din România. Clasamentul continuă cu oraşele Cluj-Napoca, Oradea, Sibiu, Piteşti, Timişoara, Târgu-Mureş, Craiova, Bucureşti şi Iaşi. La polul opus, oraşele desemnate ca fiind cele mai dezavantajoase din punctul de vedere al costului vieţii sunt Reşiţa, Alexandria, Vaslui, Focşani, Piatra-Neamţ, Satu-Mare, Tulcea, Călăraşi, Botoşani şi Brăila. La nivel de regiuni istorice, Transilvania este considerată zona cu cel mai avantajos cost al vieţii, fiind urmată de Bucureşti şi Ilfov, Oltenia şi Banat. Moldova, Dobrogea şi Muntenia au obţinut cel mai mic scor. La nivel de cartier, Grigorescu (Cluj-Napoca), Titan (Bucureşti), Gavana 3 (Piteşti), Răcădău (Braşov) şi Soarelui (Timişoara) au fost în topul preferinţelor românilor care au participat la studiu. Ultimele poziţii, cu cel mai dezavantajos cost al vieţii perceput, sunt ocupate de Bereasca (Ploieşti), Periferie (Botoşani), Calea Caransebeşului (Reşiţa), Feneziu (Baia Mare) şi 1 Mai (Alexandria). Pentru realizarea clasamentului, participanţii studiului au fost invitaţi să evalueze oraşele şi cartierele în care locuiesc din punctul de vedere al costului vieţii, pe o scală de la 1 la 5, unde 1 este foarte rău, iar 5 este foarte bine. Doar menţiunile care au primit cel puţin 100 de răspunsuri au fost incluse în clasamentul final. De remarcat faptul că Bucureştiul a fost evaluat ca fiind pe locul 9 în top 10 cele mai avantajoase oraşe din ţară din punctul de vedere al costului vieţii. În clasament, peste 15.000 de bucureşteni au desemnat cartierul Titan ca având cel mai avantajos cost al vieţii, urmat de zonele Sălăjan, Balta Albă, Brâncoveanu şi Baba Novac.

Bogdan PANȚURU

Revista Agrobusiness nr. 13, 1-15 iulie 2017 – pag. 10-11

Add a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *