fbpx
reclama youtube lumeasatuluitv

Ce ascund apele „tulburi şi adânci“ de la Piscicola Cluj

Share Button

pisciculturaÎn anul 1970 în România începeau să înflorească unităţile piscicole intensive. A fost o perioadă de glorie a pisciculturii şi acvaculturii în ţara noastră. Ce a mai rămas astăzi din salba unităţilor piscicole de altădată? Aproape nimic. Piscicola Cluj, o întreprindere deosebit de rentabilă care a avut în componenţă cinci ferme în comunele Ciurila, Catina, Geaca, Taga, Martinesti, Suatu şi municipiul Turda, aproximativ 970 ha teren piscicol, o fabrică de semiconserve la Cluj şi trei magazine, este astăzi o „fantomă“ a succesului de altădată.

Începând cu prima parte a perioadei postdecembriste, povestea unităţii piscicole de la Cluj, altădată mândrie a acvaculturii româneşti, se rescrie. Ioan Conţ, cel care ne-a adus în atenţie subiectul acestui material, spune că după 1989 pentru Piscicola Cluj a început o epocă premeditată a destrămării, marcată de conflicte de interese, înşelăciune, gestiune frauduloasă şi fals în acte.

Simptome care au anunţat insolvenţa

Ioan Conţ şi-a început activitatea în acvacultură şi piscicultură pe amenajările piscicole din comuna Geaca şi Suatu în calitate de arendaş. Alături de alţi acţionari, domnia sa deţine 57,75% din capitalul social al SC Piscicola Cluj S.A. ceea ce-i oferă posibilitatea să cunoască bine istoria şi cronica destrămării acestei unităţi. Restul de 42,25% din acţiuni îl deţine Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură.

După mai multe încercări de demascare a acţiunilor ilegale petrecute în cadrul unităţii, inclusiv un memoriu către Preşedinţia României, care au rămas fără răspuns, dl Conţ denunţă interesul perfid al celor care au fost la conducerea Piscicola Cluj, dar şi din alte instituţii de a menţine activitatea piscicolă într-o nebuloasă totală doar pentru a-şi putea realiza propriile scopuri.

Din anul 1989 şi până în 2000, pentru Piscicola Cluj a început un drum spre colaps. După intrarea într-un proces de diluare şi administrare precară a amenajărilor piscicole, unitatea este astăzi stăpânită de anarhie. Ioan Conţ spune că este o degringoladă totală născută dintr-un management defectuos şi din lipsa investiţiilor. Lacurile aflate în patrimoniul societăţii sunt astăzi folosite doar pentru pescuitul de agrement, amenajările piscicole nu sunt întreţinute, nu au mai fost făcute investiţii şi producţia a scăzut dramatic. După anul 2000 fermele au fost devastate şi toate amenajările au fost înstrăinate în procesul de lichidare şi valorificare a activelor. O parte din terenurile aflate sub luciul de apă au fost date proprietarilor de drept, alte lacuri au fost ocupate abuziv, iar în cazul unora nu se ştie încă cine are drept de proprietate, fiind revendicate de mai mulţi stăpâni. Potrivit dlui Conţ, după o serie de decizii politice prin numirea unor mana­geri, directori şi membri în Consiliul de administraţie, care au vrut doar realizarea veniturilor proprii şi ale „stăpânilor“ politici, în 2013 Piscicola Cluj a intrat în insolvenţă.

„Peştele de la cap se strică“

Astăzi societatea este în proces de lichidare şi a devenit un bun de prăduit prin înstrăinarea iresponsabilă şi vânzarea activelor la acoliţi, afirmă dl Conţ. Cine se face vinovat de distrugerea Piscicola Cluj? Interlocutorul nostru spune că lanţul slăbiciunilor porneşte chiar de la putere şi că fiecare instituţie (Administraţia Domeniilor Statului, Direcţia pentru Agricultură şi Prefectura judeţului Cluj prin persoana preşedintelui Comisiei Judeţene de Fond Funciar din anii 2000-2005, Ministerul Agriculturii din anii 2000-2008, Compania Naţională de Acvacultură şi Piscicultură, Agenţia Naţională de Piscicultură şi Acvacultură) a cărei activitate a interferat cu cea a unităţii are partea ei de vină.

Capetele de acuzare îi privesc şi pe ultimii doi administratori ai Piscicola implicaţi în privatizarea societăţii prin cumpărarea pachetului deţinut de SIF, Catană Ioan şi Mărginean Dorin. Despre aceştia Ioan Conţ spune că nu au făcut nimic pentru îndreptarea situaţiei de la unitate, ci dimpotrivă au continuat metehnele înaintaşilor lor. Gestiunea frauduloasă şi lupta între cei doi au contribuit la distrugerea Piscicola Cluj, în vreme ce instituţiile care ar fi putut stopa acest flagel şi care trebuiau să se sesizeze din oficiu au lăsat nepedepsite faptele de corupţie semnalate în nenumărate rânduri de către Ioan Conţ, dar şi de alte persoane.

Un memoriu fără rezoluţie

Începând cu anul 2000 pentru Piscicola Cluj a început un maraton al proceselor. Este vorba despre aproximativ 200 de procese în care justiţia trebuie să stabilească cine are drepturi reale asupra terenurilor aflate sub luciul de apă, zonelor riverane şi amenajărilor piscicole, cine are drept de exploatare a amenajărilor piscicole, cine sunt membrii de drept în Consiliul de administraţie şi cine sunt realii acţionari la Piscicola Cluj SA. Memoriul întocmit în 2010 şi trimis de către societatea MTN CONTEX, reprezentantă şi de dl Conţ, Preşedinţiei României, Guvernului României, Ministerului Agriculturii, Ministerului Justiţiei, Consiliului Superior al Magistraturii, dar şi altor instituţii capabile să ia măsuri este practic un dosar greu de acuze justificat prin acte doveditoare ale faptelor de corupţie.

Pe data de 13 septembrie 2004 SC Titan Piscicola SRL devine acţionar cu o cotă de 43% din capitalul social al unităţii. În data de 9 decembrie 2005 aceeaşi societate devine acţionar majoritar cu un procent de 57,45%. Trei ani mai târziu, îşi vinde acţiunile către SC MTN Context, cesiune consemnată de către reprezentantul legal al SC Titan Piscicola SRL în registrul acţiunilor şi acţionarilor societăţii, emiţându-se certificatul de acţionar cu nr. 745 din 23.12.2008. Cu toate acestea în 2009, prin Hotărârea nr 1/30.03.2009, un tertip folosit de fostul acţionar Catană Ioan şi un fals reprezentant al statului, respectiv al ADS Bucureşti, Dunaev Iulian, Consiliul de administraţie legal este revocat. Începe astfel o luptă pentru dovedirea legitimităţii dreptului de proprietate a MTN Context asupra a 57,75% din acţiunile Piscicola Cluj şi pentru dreptul de a face parte din Consiliul de Administraţie. După şase ani de tergiversare a rezoluţiei, lupta continuă şi încă nu se ştie ce alte nelegalităţi ascund apele tulburi şi adânci de la Piscicola Cluj.

Ce ar putea salva unitatea?

Piscicola Cluj se află acum într-o comă indusă. Interesele jocurilor economice au fost atât de mari încât nimeni nu s-a gândit că „balta ar putea rămâne fără peşte“. Dar iată că s-a întâmplat. Şi totuşi există şansa ca Piscicola Cluj să strălucească din nou în salba unităţilor de acvacultură. În condiţiile în care unitatea este în lichidare, aducerea pe linie de plutire a acesteia nu se poate realiza decât pe cale judiciară. Apoi înfiinţarea unor ferme independente la limita unităţilor administrative teritoriale ar fi o soluţie viabilă. Este nevoie însă de un consiliu de administraţie care să îşi dorească să realizeze acest lucru. Un calcul simplu realizat de dl Conţ arată că un hectar de luciu de apă poate produce cca 800 kg de peşte de consum. Această cantitate înmulţită cu 10 lei poate asigura un venit de 8.000 lei la hectar. Unitatea are 970 ha, deci venitul total s-ar ridica la 7.760.000 lei. Aproximativ 1.724.444 euro la nivelul judeţului Cluj.

Primii paşi spre revitalizare presupun stabilirea în instanţă a proprietarilor de drept ai terenurilor aflate sub luciul de apă şi zonelor riverane, dar şi al cui este dreptul de exploatare a acestor amenajări piscicole. În opinia domnului Conţ, restituirea terenurilor către proprietarii de drept ar trebui să se facă doar cu obligaţia constituirii unor asociaţii piscicole de tip agricol şi cu garanţia exploatării amenajărilor cel puţin 15 ani de la punerea în posesie şi eliberarea titlurilor de proprietate, cu obligaţia înscrierii în extrasul CF a dreptului de exploatare a amenajărilor de către asociaţia constituită. „Singura instituţie care mai poate stopa dispariţia Piscicolei este DNA“.

Lista abuzurilor, spune Ioan Conţ, este una lungă. Acesta acuză faptul că nu au fost respectate prevederile procedurale referitoare la modificarea Statutului societăţii, Consiliul de Administraţie fiind parte prevăzută expres în statut, această procedură făcându-se în urma convocării unei şedinţe AGEA conform prevederilor art.113, al. m din legea nr. 31/1990 republicată şi nu AGOA cum au făcut pretinşii reprezentaţi ai acţionariatului. Acesta mai spune că membrii Consiliului de Administraţie propuşi a fi schimbaţi nu au fost prezenţi la aşa zisa şedinţă AGOA şi nici nu au fost anunţaţi ulterior că au fost eliberaţi din funcţie. Potrivit domniei sale, falşii acţionari, fără vreo calitate oficială, care au convocat şi ţinut şedinţa AGOA nu şi-au depus mandate speciale de reprezentare care trebuiau înregistrate la S.C Piscicola Cluj S.A, o condiţie obligatorie. Lista continuă şi semnalează caracatiţa mafiei de la nivel înalt.

Laura ZMARANDA

Add a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.