Grâul sănătos şi preţul bun

Eu zic să nu ne bucurăm prea tare de recolta bogată din câmp. Au fost atât de multe ploi, încât au rodit îmbelşugat până şi culturile nefertilizate şi netratate. Un agronom ştie bine însă că o astfel de practică rudimentară duce la faliment. Dispunem astăzi de soiuri şi hibrizi excepţionali la toate culturile. Randamentele obţinute în această vară depăşesc mediile anilor agricoli buni. Asta dacă judecăm lucrurile doar agrotehnic.

Două elemente ale economiei de piaţă:

Organizarea. Când am realizat pericolul compromiterii culturilor, am făcut un program de recoltare pe ore din zi. Au fost perioade când am recoltat câte două-trei ore pe zi, dar cu acest sistem de reorganizare am reuşit să încheiem recoltarea rapiţei şi să o vindem la un preţ bun, de 1,13-1,14 lei/kg. Şi nu oricui, ci unor firme de prestigiu.

Tot ce am recoltat la grâu am vândut unităţilor de panificaţie la un preţ acceptabil, de 0,45-0,49 lei/kg. Întreaga cantitate am recoltat-o la maturitatea biologică a lanurilor, iar cei care dispun de grâu bun nu vor avea probleme cu valorificarea. Marfa bună are căutare, întrucât beneficiarii ştiu că nu vor avea parte de grâu, orz şi rapiţă de calitate inferioară.

Profitul. Într-o economie de piaţă, singurul criteriu de apreciere este profitul. În acest an el este dat de calitatea recoltei. Or, din acest punct de vedere vara este deosebit de nefavorabilă. La data când vorbim, grâul este supracopt, iar în unele locuri boabele încep să încolţească în spic. Specialiştii noştri din minister şi cercetare ar fi trebuit să-i prevină pe fermieri de acest pericol.

Marele pericol

Secerişul întârziat va avea ca rezultat declasarea producţiei şi livrarea grâului spre consumul de furaje. Probleme şi mai mari vor fi în cazul rapiţei care, căzută la pământ, nu poate fi recoltată decât cu maşini speciale, care nu prea sunt în România.

Desigur nu este cel mai dificil seceriş din istoria modernă a agriculturii. Dar el ar putea rămâne ca unul dintre cele mai păgubitoare, dacă ţinem seama de pierderile mari de recoltă.

Şi aş mai zice să nu dăm vina numai pe cei care vor să ia grâul cu japca de la ţărani. De ce oare domnii primari şi reprezentanţii producătorilor nu organizează centre comunale pentru depozitarea şi valorificarea cerealelor?

Ing. Gheorghe NIŢU, director general al SC Agrozootehnica Mihăileşti