Preţul pâinii, de la poarta fermei până în rafturile magazinelor
Ca urmare a ploilor abundente, în prima decadă a lunii iulie puţini erau fermierii care reuşiseră să finalizeze recoltarea la orz şi rapiţă pentru a putea intra cu combinele în lanurile de grâu. Dacă la rapiţă preţurile i-au mulţumit, la orz au invocat cu toţii costurile dezolante. Abia începând cu 10 iulie s-au apucat de recoltat grâul, al cărui preţ se zice că nu va sări de 0,4 lei/kg. Cert este că ploile au dat peste cap toate calculele fermierilor. Din cauza lor, oamenii au pierdut bani cu uscarea cerealelor, iar indicii de calitate au tras şi mai mult în jos preţurile de valorificare, oricum mici. Cei cu care am discutat sunt fermieri cu suprafeţe cuprinse între 200 şi 700 ha din judeţele Teleorman, Giurgiu, Călăraşi, Mehedinţi, dar şi din Prahova şi Buzău.
Orzul, la un preţ derizoriu
În ceea ce priveşte valorificare orzului anul acesta, cei mai mulţi dintre producători l-au vândut la un preţ dezolant:
0,3 lei + TVA. „În agricultură e jalnic! Nici Guvernul şi, mai nou, nici Dumnezeu nu mai ţin cu noi“, ne spune doamna Costache Doina din Prahova, care susţine că, deşi a obţinut un orz de nota zece cu o producţie de 5.100 kg/ha pe unele parcele, nu a reuşit să scoată mai mult de 0,3 lei/kg, acelaşi preţ care i-a fost oferit şi la orzoaică. În condiţiile în care cheltuielile la un hectar de orz au fost undeva la 1.400 lei, acolo unde a obţinut producţii medii de 3.700 kg/ha a ieşit în pierdere. „În general, preţul de valorificare nu acoperă cheltuielile, singurul câştig rămânând subvenţia, dacă va mai veni“, mai spune doamna Costache.
Rapiţa, un preţ mai bun
Pantazi Gabriel din Călăraşi exploatează o suprafaţă de 520 ha, accentul punându-l pe grâu şi rapiţă. Anul acesta a vândut rapiţa la Comcereal Fundulea cu 1,13 lei/kg. A fost cultura care, până la momentul de faţă, i-a adus cele mai mari satisfacţii şi asta pentru că a folosit o tehnologie ce i-a permis coacerea mai timpurie a seminţelor şi implicit intrarea la timp în câmp.
La grâu anticipează un preţ de vânzare de cel mult 0,45 lei/kg. De aici, de la poarta fermei, el se multiplică în progresie geometrică până să ajungă în raftul magazinelor sub formă de pâine sau paste făinoase.
Valentina ŞOIMU
multa dreptate ai domnule. singura cale de a razbi pepiata este asocierea. dar vbedeti dvs. ca guvernulin loc sa gaseasca solutii de incurajarea celor care lucreaza pamantul vine cu impozitareasuplimentara a suprafetelorlasate nelucrate.,in loc sa-i sprijine sa se asocieze si sa valorifice impreuna productia din agricultura cat mai mult prelucrata industrial. presa informeaza ca in jud. sibiu sunt nelucrate cca. 40000 ha intrebare in zona unde se exploateaza carbunele la suprafata unde statul scoate carbunele cum arata terenul? dece crede ministrul finantelor ca numai ferma agricola mare sau mica trebuie sa lucreze in pierdere. nu cu masuri coercitive se incurajeaza cultivarea pamantului. sa-i consulte si sa-i sprijine pe cei implicati in cultivarea pamantului stabilind reguli cuprinse in legi care sa permita cultivarea pamantului care nu se poate face decat in cooperative agricole
Asta ma determina sa va reamintesc stimabili fermieri ca trebuie sa ne asociem. Lasati de o parte toate mofturile si scirba de vechile asociatii tip IAS si CAP si sa ne unim caci numai asa putem razbi, fiind uniti putem accesa mai usor fondurile europene care fie vorba intre noi nu au fost accesate decit in proportie de 10% cu indulgenta. Daca ar fi foarte multi asociati in astfel de”holdinguri” cine nu ne lasa sa valorificam productia obtinuta cu atita truda????????Accesind aceste fonduri putem face fabrici de piine, fabrici de conserve de legume cei din legumicultura, fabrica de biocombustibili detinatorii de suprafete intinse de rapita ar fi foarte multumiti. In concluzie sa lasam vaicareala si sa trecem la treaba caci nimeni dar absolut nimeni,nici macar ai nostri”iubiti” conducatori nu ne vor scoate din situatia in care ne aflam.
Cu deosebit respect celor ce trudesc cu adevarat in agricultura Romaniei indiferent de domeniu.