Defrișarea: care sunt cauzele și cum o combate UE

Rata despăduririlor la nivel global este alarmantă. Aproximativ 420 de milioane de hectare de pădure au fost pierdute din cauza defrișărilor între 1990 și 2020, o suprafață de dimensiunea UE, potrivit Organizației pentru Alimentație și Agricultură a Națiunilor Unite.

Defrișarea reprezintă distrugerea pădurilor astfel încât terenul să poată fi folosit în alte scopuri. Degradarea pădurilor este un proces gradual legat de exploatarea nesustenabilă ce implică pierderea capacității pădurilor de a produce lemn și de a susține biodiversitatea, după cum se arată într-un document al Parlamentului European (PE).

Aceste procese au loc în principal în cele trei mari bazine forestiere din Amazon (America de Sud), Congo (Africa Centrală) și Asia de Sud-Est. Procesul opus are loc în UE, unde pădurile au crescut cu 10% între 1990 și 2020.

Deși acoperă doar 31% din suprafața terestră globală, pădurile găzduiesc cea mai mare parte a biodiversității terestre a Pământului. Acestea acționează, de asemenea, ca niște absorbante de carbon, captând CO2 din atmosferă. De asemenea, oferă o sursă de venit pentru aproximativ 25% din populația lumii, o mare parte dintre păduri adăpostind tradițional popoare indigene.

Care sunt cauzele defrișărilor și degradării pădurilor?

Defrișările și degradarea pădurilor sunt cauzate în principal de activitățile umane și afectează oamenii peste tot în lume.

Agricultura industrială

Potrivit PE, agricultura reprezintă principalul factor al defrișărilor în toate regiunile, cu excepția Europei. Transformarea pădurilor în terenuri cultivabile reprezintă cauza principală a pierderilor de păduri. Conform Organizației pentru Alimentație și Agricultură, aceasta cauzează cel puțin 50% din defrișările globale, în principal pentru producția de ulei de palmier și soia.

Pășunatul animalelor este responsabil pentru aproape 40% din defrișările globale

În Europa, transformarea în terenuri agricole produce aproximativ 15% din defrișări, iar 20% se datorează pășunatului animalelor.

Urbanizarea

Dezvoltarea urbană și a infrastructurii, inclusiv construcția și extinderea drumurilor, reprezintă a treia mare cauză a defrișărilor globale, producând puțin peste 6% din totalul acestora. În Europa, urbanizarea este principala cauză a defrișărilor.

Supraexploatarea resurselor lemnoase

Alte activități umane dăunătoare includ supraexploatarea lemnului, inclusiv pentru combustibil și exploatarea forestieră ilegală sau nesustenabilă.

Schimbările climei

Schimbările climatice sunt atât o cauză, cât și o consecință a defrișărilor și a degradării pădurilor. Evenimentele extreme pe care le declanșează, cum ar fi incendiile, secetele și inundațiile, afectează pădurile. La rândul său, pierderea pădurilor este dăunătoare pentru climă, deoarece acestea joacă un rol semnificativ în furnizarea de aer curat, reglarea ciclului apei, captarea CO2, prevenirea pierderii biodiversităţii şi eroziunii solului.

Consumul UE de bunuri produse pe terenuri defrișate

O mare parte din pădurile tropicale convertite în terenuri cultivabile sunt destinate producerii de bunuri comercializate la nivel global. Consumul UE produce circa 10% din defrișările globale, în principal pentru producerea de ulei de palmier și soia, care reprezintă peste două treimi din acest consum. Conform studiului de impact realizat de Comisia Europeană, acestea sunt principalele produse importate de UE și care provin din terenuri defrișate: ulei de palmier 34%; soia 32,8%; lemn 8,6%; cacao 7,5%; cafea 7%; cauciuc 3,4%; porumb 1,6%.

Noul regulament UE privind produse care nu provin din defrișări

Defrișarea și degradarea pădurilor au un impact asupra obiectivelor de mediu ale UE, cum ar fi combaterea schimbărilor climatice și a pierderii biodiversității, dar și asupra drepturilor omului, păcii și securității. De aceea, UE se străduiește să combată pierderea globală a pădurilor.

În iulie 2021, Comisia a prezentat Noua Strategie Forestieră a UE 2030, având ca scop creșterea cantității și calității pădurilor din UE și promovarea rolului acestora de rezervoare de carbon.

În aprilie 2023, Parlamentul a adoptat o nouă lege ce obligă companiile să verifice că produsele vândute pe piața europeană nu au contribuit la defrișări sau la păduri degradate nicăieri în lume.

Ce acoperă noua lege

Aceasta se aplică unor produse cum sunt uleiul de palmier, soia, cacaua, cafeaua, animalele de fermă și cheresteaua, precum și produselor derivate cum ar fi carnea de vită, pielăria, produsele din hârtie imprimată, mobilă, cosmetice și ciocolată.

Companiile vor trebui să verifice și că aceste produse respectă standardele privind drepturile omului și să se asigure că drepturile populațiilor indigene sunt respectate.

Parlamentul a lărgit definiția degradării pădurilor pentru a include transformarea pădurilor primare și a celor care se regenerează în mod natural în păduri de plantație sau alte terenuri împădurite.

Sancțiuni

Comisia va clasifica țările în țări cu risc minim, standard sau cu risc crescut. Companiile vor trebui să realizeze verificări sistematice sau simplificate în cazul produselor ce provin din țări cu risc scăzut. Pentru aceste controale, în funcție de gradul de risc, autoritățile competente ale UE vor avea acces la informații furnizate de companii, cum sunt coordonatele de geolocalizare, și vor face verificări pe bază de ADN pentru a verifica proveniența produselor. În cazul în care nu realizează aceste verificări, companiile pot fi amendate cu până la 4% din cifra totală de afaceri în UE.

Ion BOGDAN