„Dr. Doom“ se așteaptă la o recesiune „lungă și urâtă“ și la o scădere a acțiunilor cu 40%

Economistul Nouriel Roubini, care a prezis corect criza financiară din 2008, vede o recesiune „lungă și urâtă“ în SUA și la nivel global, care va avea loc la sfârșitul lui 2022 și ar putea dura tot anul 2023, cu o corecție bruscă a S&P 500, relatează Bloomberg, preluat de financialintelligence.ro

„Chiar și într-o recesiune ușoară, S&P 500 poate scădea cu 30%“, a declarat într-un interviu Roubini, președinte și director executiv al Roubini Macro Associates. Într-o „aterizare dură“, la care se așteaptă, indicele ar putea scădea cu 40%.

Roubini, a cărui perspectivă asupra prăbușirii bulei imobiliare din 2007 până în 2008 i-a adus porecla Dr. Doom, a spus că cei care se așteaptă la o recesiune superficială în SUA ar trebui să se uite la ratele mari de îndatorare ale corporațiilor și guvernelor. Pe măsură ce ratele și costurile de deservire a datoriilor cresc, „multe instituții zombie, gospodării zombie, corporații, bănci, bănci din umbră și țări zombie vor muri“, a spus el. „Așa că vom vedea cine înoată dezbrăcat.“

Roubini a spus că atingerea unei rate a inflației de 2%, fără o aterizare bruscă, va fi „misiune imposibilă“ pentru Rezerva Federală. El se așteaptă la o creștere a ratei de politică monetară cu 50 de puncte de bază atât în noiembrie, cât și în decembrie. Acest lucru ar duce rata fondurilor Fed, până la sfârșitul anului, între 4% și 4,25%.

Cu toate acestea, inflația persistentă, în special în ceea ce privește salariile și sectorul serviciilor, va însemna că Fed „probabil nu va avea de ales“ decât să crească mai mult ratele, a spus el, mergând spre 5%. În plus, șocurile negative de aprovizionare generate de pandemie, conflictul Rusia-Ucraina și politica de toleranță zero a Chinei la Covid vor aduce costuri mai mari și o creștere economică mai scăzută.

Odată ce lumea intră în recesiune, Roubini nu se așteaptă la remedii de stimulare fiscală deoarece guvernele cu datorii prea mari „rămân fără gloanțe fiscale“. Inflația ridicată ar însemna, de asemenea, că „prin stimulente fiscale, supraîncălzești cererea agregată“.

O criză masivă a datoriilor

Ca rezultat, Roubini vede o stagflație ca în anii 1970 și o criză masivă a datoriilor. „Nu va fi o recesiune scurtă și superficială, va fi severă, lungă și urâtă“, a spus el.

Roubini se așteaptă ca recesiunea americană și globală să dureze tot anul 2023, în funcție de cât de severe vor fi șocurile de aprovizionare și dificultățile financiare. În timpul crizei din 2008, gospodăriile și băncile au fost cele mai dur afectate. De data aceasta, el a spus că corporațiile și băncile din umbră, cum ar fi fondurile speculative, fondurile de capital privat și fondurile de credit, „vor imploda“.

În noua carte a lui Roubini, Megathreats, el identifică 11 șocuri negative de ofertă pe termen mediu care reduc creșterea potențială prin creșterea costului de producție. Acestea includ deglobalizarea și protecționismul, relocarea producției din China și Asia în Europa și SUA, îmbătrânirea populației în economiile avansate și piețele emergente, restricțiile la migrație, decuplarea dintre SUA și China, schimbările climatice globale și pandemiile recurente. „Este doar o chestiune de timp până când vom avea următoarea pandemie urâtă“, a spus el.

Sfatul lui pentru investitori este să aibă cash și mai puține acțiuni: „Deși numerarul este erodat de inflație, valoarea sa nominală rămâne la zero, „în timp ce acțiunile și alte active pot scădea cu 10%, 20%, 30%.“ În ceea ce privește instrumentele cu venit fix, el recomandă investitorilor să rămână departe de obligațiunile pe termen lung și să sporească protecția împotriva inflației prin titluri pe termen scurt sau obligațiuni indexate cu inflația.

În 2021, Roubini spunea că „guvernele au împrumutat sume mari de bani pentru a-și finanța planurile de stimulare și sunt mult mai îndatorate acum decât în urmă cu 50 de ani. Guvernele ar putea avea așadar probleme în a-și acoperi datoriile, precum și în a salva băncile, companiile și gospodăriile. În consecință, băncile centrale sunt într-o situație dificilă. Dacă acestea își reduc eforturile de stimulare, riscă să declanșeze un val de falimente, însă, dacă le continuă, riscă să alimenteze o inflație de două cifre“, a spus anul trecut Roubini. „Acest dezastru în slow-motion pare inevitabil“, a adăugat Roubini. „Stagflația din anii ’70 se va suprapune în curând cu criza datoriilor din perioada post-2008. Întrebarea nu este dacă, ci când“, a conchis el. Iar răspunsul pare a fi: „Acum“.

(I.B.)