cemrom doloflor

Eco vs tradițional și/sau natural

Share Button

Există, mai ales printre consumatorii neavizați, o mare confuzie între noțiunile de produs ecologic, natural și tradițional. E drept că și legislația, fie ea europeană sau națională, este destul de ermetică, folosind termeni și formule de specialitate care se concentrează mai mult pe partea de legalitate decât pe cea de descriere a unui produs. De aceea chiar și eticheta este greu de deslușit. În România cu atât mai mult lucrurile sunt confuze, nici producătorii și nici consumatorii neavând experiență prea multă în spate în ceea ce numim, rând pe rând, incorect cel mai des, bio sau organic, tradițional, eco sau natural.

Produs ecologic

Sintagma „agricultură ecologică“, spune Ministerul Agriculturii, este „termen protejat și atribuit de UE României pentru definirea acestui sistem de agricultură și este similar cu noțiunile de «agricultură organică» sau «agricultură biologică» utilizate în alte state membre.“ Deci „bio“, „eco“ sau „organic“ definesc unul și același produs certificat după o legislație europeană comună. O fermă ecologică trebuie să fie autorizată în acest sens, iar conversia de la agricultura convențională la cea ecologică durează o anumită perioadă de timp, interval când se află sub controlul organismelor acreditate.

În agricultura ecologică, în perioada de producție la fermă – vegetală sau animală – se interzic: utilizarea organismelor modificate genetic, folosirea fertilizanților și pesticidelor de sinteză, a stimulatorilor și regulatorilor de creștere, hormonilor, antibioticelor, substanțelor ajutătoare pentru pregătirea furajelor, produse pentru curățarea și dezinfectarea adăposturilor pentru animale și de alte produse, cu excepția celor permise în agricultura ecologică. În etapa de procesare a alimentelor se interzice, de asemenea, folosirea aditivilor alimentari, a substanțelor complementare și a altor ingrediente. La raft, un produs ecologic poate fi recunoscut după etichetă, care trebuie să conțină sigla națională și logoul comunitar.

Sigla „ae“ este proprietatea MADR și garantează că produsul astfel etichetat provine din agricultura ecologică și este certificat de un organism de inspecție și certificare aprobat. Logoul comunitar oferă recunoașterea produselor certificate ecologic în întreaga Uniune Europeană.

Produs tradițional

Într-o definiție aproximativă, produsul tradițional, atestat astfel de autorități, „trebuie să fie obținut din materii prime tradiționale, să prezinte o compoziție tradițională sau un mod de producție/prelucrare care reflectă un procedeu tehnologic tradițional și care se distinge în mod clar de alte produse similare aparținând aceleiași categorii.“ Tradiționalitatea nu poate să se limiteze la o compoziție calitativă sau cantitativă ori la un mod de producție stabilit printr-o reglementare comunitară sau națională sau prin standarde voluntare. Însă, chiar dacă vorbim despre o rețetă veche, specifică unui anumit loc sau producător, aceasta nu exclude folosirea unor materii prime obținute în agricultura convențională, adică chimizată. Deci este de la sine înțeles că un produs tradițional, fie el cu denumire de origine sau indicație geografică protejată ori specificitate tradițională garantată, nu înseamnă în mod automat că este și ecologic sau bio. Sigla pe care o poartă un produs tradițional este proprietatea MADR, structură care atestă produsele ca atare.

Produs natural

Pentru produsul natural nu există reglementări legislative care să-l definească sau să statueze modul în care este obținut. Asociațiile din piață și-au creionat un standard propriu, înscriindu-se în acceptarea internațională că alimentele naturale exclud folosirea oricăror ingrediente care nu se găsesc în natură. Presupunem deci că și a substanțelor chimice. Criteriile pe care trebuie să le respecte un produs încadrat la „natural“ țin de: să fie minim prelucrat, să fie fabricat din materii prime naturale, să nu conțină hormoni, antibiotice, îndulcitori, coloranți alimentari, arome. Este acest produs unul și același lucru cu cel obținut din flora spontană? Da și nu. Produsul natural poate la fel de bine să fie obținut în gospodărie sau din produse culese din natură. Unii specialiști cred că folosirea sintagmei „produs natural“ pe etichetă ar fi o acțiune de marketing înșelător fiindcă laptele sau merele, mierea etc. e clar că sunt naturale, altfel nu s-ar numi astfel. Acum, ca să fim corecți, noi știm că în gospodăriile țărănești oamenii caută să producă legume sau fructe ori să hrănească animalele cât mai sănătos cu putință, chestiune care combină cumva agricultura ecologică – necertificată însă – cu produsul natural, care poate apoi fi prelucrat și tradițional.

Maria BOGDAN

Add a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.