fbpx
reclama youtube lumeasatuluitv

Bistriţa-Năsăud se dezvoltă în domeniul procesării

Share Button

sanatatea-lactatelorDacă la începutul anilor 2000 fermierii se plângeau că nu au unde să-şi taie animalele şi sunt obligaţi să meargă la abatoarele din judeţele învecinate, astăzi judeţul Bistriţa-Năsăud se bucură de opt unităţi de procesare a laptelui şi două de procesare a cărnii. Cei care au înţeles care este trendul şi au investit la scară mare au astăzi unităţi extrem de moderne, cu dotări de ultimă generaţie, capabile să respecte standardele de igienă şi calitate impuse de UE. Acum, doar materie primă să fie!

Bistriţenii cumpără laptele de la dozator

Cine nu a ţinut pasul cu ceea ce ţine de modernizarea unităţilor de procesare a laptelui a fost nevoit să renunţe la activitate. Din fericire, în judeţul Bistriţa-Năsăud sunt la ora actuală nu mai puţin de opt unităţi moderne de procesare a laptelui, singura zonă unde nimeni nu a investit într-o astfel de unitate fiind cea a Bârgăului. Acest lucru este resimţit de crescătorii de animale din această zonă şi poate din această cauză nu s-au dezvoltat prea multe ferme pe valea ce face legătura prin Pasul Tihuţa cu Moldova.

La Lunca Ilvei, Rebrişoara, Beclean, Lechinţa, Teaca, Domneşti, Monor şi Năsăud sunt cele opt unităţi de pro­cesare a laptelui, unele dintre acestea având propriul lanţ de magazine. Unitatea de la Beclean, spre exemplu, deţine magazine de desfacere a propriilor produse până şi la Cluj-Napoca, iar la Bistriţa marfa proaspătă se vinde ca pâinea caldă. Cel mai de succes tip de comerţ se face, mai nou, prin vânzarea laptelui proaspăt la dozator. Zilnic, prin cele 4 dozatoare pe care le deţine un fermier, care este şi un cunoscut procesator de lapte din Bistriţa-Năsăud, se vând peste 500 litri de lapte. Orăşenii au înţeles, se pare, destul de repede că laptele dulce de la dozator este obţinut şi livrat în cele mai stricte condiţii de igienă.

La Monor se ambalează până şi lapte cu cacao în cutii de carton de 500 grame.

Brânzeturile, certificate din punct de vedere calitativ

În 1992, pe Valea Şielui, la Monor, s-au produs pentru prima dată brânză telemea şi caşcaval. Patru ani mai târziu, proprietarii au luat decizia de a-şi dezvolta afacerea. Atunci a pornit construirea unei noi fabrici, în care să se producă lapte bătut, sana, iaurturi şi alte specialităţi. Din aprilie 2010, unitatea de procesare a laptelui de la Monor este certificată ISO 22000:2005 de TUV Rheinland România. De asemenea, produsele respectă normele prevăzute de „Analiza Riscurilor. Puncte critice de control“, un sistem preventiv referitor la asigurarea calităţii produselor alimentare.

Şi la Teaca laptele se transformă în produse de calitate superioară – smântână, caşcaval, sana, iaurt, lapte bătut, telemea, brânză de burduf şi topită, brânză de vaci şi urdă. Toate acestea sunt produse într-o unitate de procesare ce funcţionează din anul 2008. Produsele sunt fără conservanţi, fiind distribuite la ora actuală în şase judeţe din Transilvania.

Horia Petruţ, un tânăr fermier de la Domneşti, deţine o fermă de aproximativ 200 capete bovine. Cu ajutorul fondurilor europene el şi-a construit o mică unitate de procesare a laptelui chiar la el acasă. Fabrica nu este mare, dar este extrem de modernă. Produsele obţinute le vinde atât în propriile magazine, cât şi în ţară, unde sunt distribuite în special laboratoarelor de cofetărie şi patiserie ori la magazinele de profil.

Abatoare autorizate pentru schimburi intracomunitare

În judeţul Bistriţa-Năsăud se află două unităţi de procesare a cărnii, ambele fiind extrem de moderne şi dotate cu utilaje de ultimă generaţie. Se poate vorbi chiar despre două mari branduri în ceea ce priveşte unităţile care procesează carnea, acestea fiind situate în satele Orheiul Bistriţei şi Şieu Măgheruş. Ioan Moldovan şi Liviu Peica, proprietarii celor două mari unităţi de procesare a cărnii, au hotărât să-şi extindă afacerea şi şi-au deschis de ceva vreme, în nordul Ardealului, lanţuri de magazine proprii, unde îşi desfac mezelurile pe care le produc.

Carnea de porc şi de vită se abatorizează la Orheiul Bistriţei.

Porcinele sunt sacrificate într-un abator autorizat pentru schimburi intracomunitare şi este unul dintre cele mai mari şi mai moderne abatoare din ţară, fiind dotat şi cu o secţie de tranşare a cărnii, precum şi cu una de preparare a produselor din carne.

Şi la Şieu Măgheruş abatorul funcţionează de aproape 10 ani. Cu ajutorul fondurilor nerambursabile acesta s-a dezvoltat în toţi aceşti ani, având astăzi o suprafaţă de 14.700 metri pătraţi, cu o capacitate de producţie de 100 bovine, 400 porcine şi 600 ovine zilnic. Investiţia s-a realizat prin Programul SAPARD, valoarea totală fiind de 8 milioane de euro, 2 milioane fonduri nerambursabile, iar restul din capital propriu.

Abatorul de la Măgheruş furnizează materie primă pentru procesatorii din domeniul cărnii, carmangerii, fabrici de conserve, fabrici de mezeluri şi îşi desface produsele prin lanţul propriu de magazine. Parcul auto pe care îl deţine proprietarul abatorului, Ioan Moldovan, cuprinde autovehicule noi cu instalaţii frigorifice moderne. În plus, societatea s-a dotat cu maşini pentru transportul animalelor vii, degrevând astfel producătorii de transportul animalelor la abator.

Viorel GROSU

Add a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.