fbpx
reclama youtube lumeasatuluitv

În iunie, elita mondială a vinului vine la Bucureşti

Share Button

struguri_vinRomânia organizează, în perioada 2-7 iunie, al XXXVI-lea Congres al Organizaţiei Internaţionale a Viei şi Vinului, la care vor participa 44 de ţări. La Bucureşti va fi ales şi viitorul director general al OIV. Congresul este organizat de către Ministerul Agriculturii, prin intermediul Oficiului Naţional al Viei şi Produselor Vitivinicole (ONVPV). Dorin Ştefan Duşa (foto), directorul general al ONVPV, a povestit într-un interviu acordat revistei Lumea Satului care sunt temele congresului de la Bucureşti şi, mai ales, aşteptările României.

– Ce înseamnă pentru România organizarea la Bucureşti a Congresului mondial al viei şi vinului?

– România este ţară membră a Organizaţiei Internaţionale a Viei şi Vinului (OIV) din 1927. În acest an suntem gazda celei mai importante manifestări tehnico-ştiinţifice a OIV pentru a doua oară, având în vedere că România a mai organizat un congres în anul 1968. Putem spune că această manifestare reprezintă o întâlnire a tot ce înseamnă latura ştiinţifică din domeniul vitivinicol la nivel mondial. Lucrările congresului şi ale adunării generale – în fiecare an se organizează în alt loc de către altă ţară membră a OIV, anul trecut a fost în Turcia, anul viitor va fi în Brazilia – vor reuni participanţi din 44 de ţări, membre ale OIV. Locaţia aleasă pentru desfăşurarea evenimentului este Palatul Parlamentului.

– Câte zile va dura manifestarea?

– Congresul se va desfăşura în perioada 2-7 iunie. Lucrări efective vor fi luni, marţi şi miercuri. Joi, conform procedurii OIV, are loc o vizită tehnică în trei locaţii deja stabilite în zona Murfatlar, la Drăgăşani şi Dealu Mare (Prahova). La Jidvei se va ajunge într-o vizită postcongres, sâmbătă şi duminică. Participanţii pot alege vizite postcongres, fiecare cum doreşte. Astfel, vor putea alege varianta Jidvei plus împrejurimi şi două tururi care vor include atât Transilvania cât şi zona Sinaia, Braşov, Sighişoara.

– Ce se va discuta la Palatul Parlamentului?

– Tema congresului este „Via şi vinul, între tradiţie şi modernitate“, ce va oferi posibilitatea unor dezbateri largi privind subiectele de interes pentru viticultură şi oenologie, cu accent pe păstrarea tradiţiilor în diferite regiuni. Programul include o componentă ştiinţifică şi una socială. Componenta ştiinţifică – luni, marţi şi miercuri – când se vor desfăşura lucrările pe patru secţiuni: viticultură, oenologie, cadru economic şi juridic, siguranţă şi sănătate. Componenta socială este reprezentată de vizita tehnică şi vizita postcongres. Pentru însoţitorii participanţilor se va pune la dispoziţie un program social cu două vizite, marţi şi miercuri. Aceştia vor avea o vizită în interiorul Bucureştiului, unde vor vizita obiective turistice de interes naţional. După aceea se organizează o vizită în teritoriu la Peleş şi la Cramele Rhein de la Azuga.

– Cât costă organizarea congresului şi de unde vin fondurile?

– Ministerul Agriculturii a fost acreditat de Guvernul României printr-o hotărâre de Guvern să organizeze acest congres, iar noi, ca instituţie în subordinea ministerului în urma unui ordin de ministru, ne ocupăm de organizarea efectivă a congresului. Bugetul acestuia are două componente: una de taxe plătite de participanţi – procedura de organizare e bine stabilită la nivelul OIV, iar taxa de înregistrare completă de participare la toate evenimentele congresului este de 650 de euro. Ministerul Agriculturii, prin bugetul organizaţiei, pune la dispoziţie tot ce înseamnă organizarea efectivă a congresului. Probabil că se va depăşi 450.000 de euro. ONVPV provine din fuziunea în 2009 a Oficiului Naţional al Viei şi Vinului şi a Oficiului Naţional al Denumirilor de Origine pentru Vinuri.

– Se va alege o nouă conducere a OIV la Bucureşti?

– Mandatul directorului general a expirat şi, în cadrul Adunării Generale a OIV, care va avea loc vineri, 7 iunie, se va alege unul nou. Candidaturile au fost depuse, sunt din partea Germaniei şi Franţei, doi jucători importanţi pe piaţa vinului. Anul trecut a fost ales preşedintele – Claudia Ines Quin din Argentina, care l-a înlocuit pe reprezentantul Franţei. Mandatul directorului general este de cinci ani.

– Cum este reprezentată România la OIV?

– Avem un comitet ştiinţific numit prin ordin al ministrului. Pe comisia de viticultură suntem reprezentaţi de profesorul Liviu Dejeu şi Liliana Rotaru, pe comisia de sănătate este numit Cristinel Zănoagă, pe comisia economică şi juridică – Raluca Ion, pe marketing – Otilia Chiriţă, pe oenologie – Arina Antoce şi Constantin Croitoru. Anul trecut, profesorul Valeriu Cotea a fost ales preşedintele comisiei de oenologie, cea mai importantă funcţie deţinută de români la OIV, după cea de preşedinte al OIV. Academicianul Gherasim Constantinescu s-a aflat în această poziţie în perioada 1968-1971.

– Cum a ajuns România să fie gazda acestei manifestări? Ne ajută evenimentul ca ţară?

– România a solicitat organizarea. Cu ocazia acestui eveniment se reunesc toţi reprezentanţii vinului românesc care au posibilitatea de a întâlni elita ştiinţifică a lumii viti-vinicole. Se poate sublinia progresul realizat de România, în special după aderarea la UE, când am beneficiat de fonduri comunitare pentru modernizarea şi restructurarea plantaţiilor vitivinicole.

– Ce poziţie ocupă România pe piaţa internaţională a vinului? Există interes pentru vinurile locale?

– Absolut. În prezent, prestigiul vinului românesc este într-o continuă creştere la nivel european şi mondial; stau mărturie programele de promovare pe ţări terţe, la care producătorii români au apelat cu mare încredere, pe pieţe din SUA, Japonia, Rusia sau China. E adevărat însă că România este în continuare o piaţă foarte bună de desfacere, dar şi exporturile au început să capete contur.

– Câştigă teren vinurile din Lumea Nouă?

– Au câştigat şi câştigă în continuare, având în vedere că, la nivel european, cel puţin reglementările sunt mai stricte faţă de ceea ce întâlnim în Lumea Nouă, atât la nivelul regimului de plantare, cât şi tot ce înseamnă restul practicilor oenologice. La nivelul UE se aplică toate rezoluţiile OIV, dar cei din Lumea Nouă beneficiază, să-i zicem aşa, de o relaxare a cadrului legislativ, dar şi la nivel de producţie. În Europa regulile sunt mai stricte, având în vedere că şi suprafeţele sunt mult mai mari. Chile, de exemplu, are exportul subvenţionat, ceea ce ajută la pătrunderea pe pieţele externe. Noi, în Europa, avem în schimb programe de promovare.

– România mai poate beneficia de programele de reconversie şi replantare?

– Primul program de care a beneficiat România a vizat perioada 2007-2013. În momentul de faţă, programul naţional se extinde pentru 2014-2018, fiind disponibilă în continuare măsura de reconversie – restructurare, pe lângă măsurile de investiţii, promovare pe ţări terţe şi asigurarea recoltei. Se păstrează alocarea financiară anuală de 42,1 mil. euro. În urma acestor programe, calitatea vinului românesc a crescut foarte mult, dovadă fiind atât premiile obţinute la concursurile internaţionale, cât şi în pieţele de consum.

Ioana GUŢE

One Comment

Add a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.