UE pregăteşte o subvenţie unică pentru agricultura ecologică

agricultura-ecologicaFermierii români ar putea primi o subvenţie de 600 de euro la hectar, similară cu cea primită de ceilalţi fermieri din alte ţări UE, fără discriminarea de acum, dacă vor opta pentru agricultura ecologică şi pentru produse bio. Pe masa Comisiei Europene există un proiect în acest sens, care ar putea intra în vigoare din 2014, susţine Marian Cioceanu, preşedintele Asociaţiei Bio România.

„Agricultura ecologică nu înseamnă să ne întoarcem la plugul tras de boi“

Dacă la această subvenţie s-ar adăuga şi un ajutor de stat, agricultura ecologică ar putea deveni extrem de atractivă pentru fermierii români.

„În agricultura ecologică nu se va mai face distincţie între ţările vechi şi cele noi. Subvenţia unică de 600 de euro pentru agricultura ecologică este propunerea Comisiei Europene şi a Comisiei pentru Agricultură din Parlamentul European pentru a se reduce poluarea terenurilor în Europa. Subvenţia va avea acelaşi cuantum, indiferent de ţară. Nu s-a votat încă bugetul pentru 2014-2020, dar nu există obiecţii pentru această propunere. (…) În plus, va exista şi un sprijin pe suprafaţă de la bugetul de stat“, a declarat Marian Cioceanu, preşedintele Asociaţiei Bio România, cu ocazia unei recente conferinţe de presă.

Tot el susţine că practicarea agriculturii ecologice la scară mare în România este perfect sustenabilă.

„Agricultura ecologică nu înseamnă să ne întoarcem la plugul tras de boi, ci aplicarea unor tehnologii noi, care să asigure producţii bune. În România, după 1990, media producţiei la hectar a fost de 2.500 kg. Practicând agricultura ecologică putem scoate, în medie, 3.000 kg la hectar. Aşadar, nu vorbim despre producţii mici“, a arătat Marian Cioceanu.

Sărăcia este atuul nostru

Sărăcia, care a condus la abandonarea terenurilor ani de zile, este un factor favorizant pentru conversia acestora pentru agricultura ecologică.

„O mare parte din estul României este compusă din teren virgin. În Europa occidentală, terenurile sunt, în cea mai mare parte, compromise. Sunt aproape toate nitrificate. Italia are doar 1,2 milioane de hectare de teren nenitrificat, Spania, ceva mai mult, 1,3 milioane de hectare, iar nemţii sunt terminaţi. România poate veni imediat cu 500.000 de hectare de teren curat plus alte 2 milioane de hectare care pot fi pregătite rapid. I-am bate pe italieni şi pe spanioli la un loc“, susţine Corneliu Mateescu, preşedintele Asociaţiei Interprofesionale pentru Agricul­tură Organică.

Există însă câteva condiţii dificil de îndeplinit pentru realizarea proiectului România Bio.

„Salvarea noastră este să o lăsăm mai moale cu otrăvirea pământului şi să dăm bani la oameni. România are marea şansă de a refuza OMG-urile, acum când Europa a lăsat decizia la latitudinea fiecărei ţări. (…) Certificatele de producător trebuie acordate nu de primar către toate rudele lui, ci de asociaţii, de obştile satelor. Ar mai fi lipsa de asociere, pentru că populaţia de la sate este speriată de lucrurile din trecut şi este dezorganizată. Am fost uimit să văd că în Italia toată agricultura este controlată de cooperative sociale. Nimic nu mişcă fără cooperative. Este o industrie“, a mai spus Mateescu. Micii fermieri sunt încântaţi de idee, însă sunt conşti­enţi că lupta pentru dreptul de a cultiva produse bio este una dură.

„Eu văd un potenţial mare pentru agricultura ecologică, în special în zona de deal, unde nu s-a făcut agricultură la nivel industrial şi unde pământul a stat mult timp nelucrat. Tocmai sărăcia ne poate ajuta să facem uşor reconversia către agricultura ecologică. Decizia este însă una politică, pentru că lobby-ul producătorilor de pesticide şi de Organisme Modificate Genetic este unul foarte puternic, care-şi permite să influenţeze decizia politică. Faţă de acest lobby, puterea agricultorilor bio este foarte mică. (…) Legat de desfacere, trebuie spus că importatorii din Vest nu doresc de la noi produse finite, ci doar materie primă. Este trist că ministerul nu acordă o importanţă mai mare agriculturii ecologice“, a arătat Alin Prunean, un fermier care cultivă cu porumb şi cartofi 4,5 hectare de pământ în judeţul Sălaj şi produce miere bio.

Cum ar trebui să fie sprijiniţi producătorii

Prunean vine chiar şi cu propuneri alternative la adresa oficialilor de la Agricultură. Mai precis, el vorbeşte de plata unei subvenţii pe producţie, şi nu pe suprafaţă, cum se practică acum.

„Eu aş încuraja plata unei subvenţii pe producţie, nu pe suprafaţă. Trebuie încurajat ţăranul să producă şi să-şi valorifice producţia pentru că acum ne aflăm într-o situaţie de concurenţă neloială cu alte ţări în ceea ce priveşte resursele de care dispun fermierii, subvenţiile şi, implicit, producţia. Cu toate acestea, produsele noastre sunt, din punct de vedere calitativ, peste ale lor. Fermierul trebuie încurajat în funcţie de ce produce şi de cât produce pentru că eu pot face conversia, dar nu e musai să şi produc ceva. Pot să stau să iau doar subvenţia pe suprafaţă. Nu trebuie să ne oprim la jumătatea drumului. Fermierii trebuie să şi producă“, este de părere Prunean. Sprijinirea agriculturii ecologice şi a fermelor mici este însă imperios necesară. Prunean spune că în Sălaj nu sunt certificaţi mulţi fermieri pentru agricultura bio. Există suprafeţe în curs de conversie, mai ales livezi, dar şi câteva suprafeţe pentru cartofi. „Trebuie făcut ceva pentru a sprijini cele 3,3 milioane de gospodării ţărăneşti de care depind 9 milioane de oameni pentru că nu poţi face asistenţă socială pentru 9 milioane de persoane“, a conchis Prunean.

Legumicultorii ar vrea subvenţie diferenţiată pentru sere şi solarii

O subvenţie, chiar şi de 600 de euro, nu este însă la fel de atractivă pentru toţi fermierii bio, mai ales când este vorba de sere.

„Este bună subvenţia asta, dar pentru noi, care avem solarii, nu este chiar aşa de atractivă. Cred că s-ar bucura mai tare cei care cultivă cereale pe suprafeţe mari, nu noi care punem legume. Noi am aştepta, mai degrabă, o subvenţie diferenţiată pentru sere şi solarii. Pe cei cu cereale, mai mult ca sigur, că subvenţia asta o să-i motiveze. Una peste alta, este foarte bună, pentru că acoperă o parte din cheltuielile de primăvară, cu seminţele, răsadurile, la noi cu încălzirea“, a declarat Bogdan Chirvăsuţă, un agricultor care cultivă legume în judeţul Dolj şi care a investit până acum 25.000 de euro în solarii şi fântâni. Una dintre marile probleme ar fi perioada relativ lungă de reconversie a terenurilor, în care nu se câştigă mare lucru, pentru că standardele sunt diferite între agricultura clasică şi cea ecologică, povesteşte Chirvăsuţă, care crede că în acest an va trece pe profit. El s-a întors să facă agricultură în România după ce a absolvit facultatea în Statele Unite. Fermierii cred că nu producţia în sine este adevărata problemă a agriculturii ecologice, ci desfacerea.

„Sunt foarte puţini fermieri în judeţul Dolj care practică agricultura ecologică pentru că nu producţia, ci distribuţia este adevărata problemă. Eu am intrat în legătură cu magazine specializate din Bucureşti care acum importă produse bio din Austria, la preţuri exorbitante. Practic, există două debuşee – pe de o parte, cei cu producţii mici, care-şi construiesc propria reţea, cum ar fi Coşul cu Legume, şi cei mari care, de regulă, exportă producţia“, a arătat Chirvăsuţă.

Paradoxal însă, reprezentanţii marilor lanţuri de retail spun că ar cumpăra produse bio de pe piaţa locală, însă nu au de la cine. Un adevărat cerc vicios.

„Produsele bio de import sunt de nişă tocmai pentru că sunt scumpe. Sunt doar pentru clienţii care-şi pot permite. Produsele româneşti ar fi bine-venite pentru că vor avea un preţ mult mai accesibil pentru clienţii români“, a declarat Florin Căpăţână, directorul de calitate al Carrefour România.

Marius ŞERBAN

Add a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

RSS
Follow by Email