Susţinerea cartofului de sămânţă, o urgenţă

Judeţul Suceava este unul dintre marii cultivatori de cartofi din ţară. O problemă foarte importantă pentru judeţ este subvenţionarea activităţilor de cultivare a cartofului de sămânţă. Specialiştii spun că de când această activitate nu mai este susţinută financiar de stat au scăzut foarte mult suprafeţele cultivate, au dispărut soiurile româneşti, sămânţa existentă a degenerat, se importă sămânţă care nu corespunde tipurilor de sol şi factorilor climatici specifici zonei judeţului Suceava.

„În judeţul Suceava, cartofii de sămânţă se cultivau pe cel puţin 1.200-1.300 ha. Anul acesta avem 25 ha. Prin importuri s-a introdus sămânţă de cartof necontrolată, neverificată şi astfel s-a utilizat cartof de sămânţă cu diferite boli, distrugându-se şi sămânţa autohtonă prin amestecare. Este un semnal de alarmă tras de colegii mei care cultivă cartofi. Noi avem în judeţul Suceava Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Suceava şi Banca de Gene, s-a discutat cu specialiştii de la aceste instituţii şi cred că se impun nişte măsuri urgente pentru că, alături de cartof, riscăm să pierdem şi soiurile de grâu autohtone, cultivate acum doar la staţiune, a precizat Vasile Schipor, şeful DADR Suceava.

Suprafaţa totală cultivată cu cartof în 2013 în judeţul Suceava este de 22.680 de hectare.

Peste 800 dintre fermierii din judeţul Suceava care au depus în 2008 cereri pentru a primi subvenţiile europene pe terenul agricol au fost notificaţi de APIA pentru a returna sumele primite.

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură – Centrul Suceava a trimis somaţii către fermieri din judeţ prin care îi înştiinţează că au de restituit subvenţiile primite în anul 2008, dar şi primele acordate în 2009 şi 2010, pentru că au declarat în fals că nu aveau datorii la bugetul local sau la bugetul de stat.

Conform ing. Eugen Mogoş, directorul executiv al APIA, Centrul Judeţean Suceava, situaţia a fost sesizată de Curtea de Conturi, care a verificat la administrațiile locale dacă beneficiarii fondurilor europene au respectat într-adevăr toate criteriile pentru obţinerea subvenţiilor, iar una dintre condiţiile de eligibilitate era de a nu avea datorii la bugetul local sau cel de stat.

„Greu de spus dacă aceşti fermieri au făcut-o cu bună ştiinţă. La momentul anului 2008, când se depu­neau cererile pentru subvenţiile respective, ei au dat o declaraţie pe propria răspundere privind datoriile anului 2007 către bugetele locale şi bugetul de stat. În urma verificărilor s-a dovedit că aceste declaraţii nu sunt tocmai conforme cu realitatea. Solicitanţii subvenţiilor au declarat că nu au datorii la stat, dar în urma controalelor s-a demonstrat că aveau de dat diverse sume la bugetele locale şi la cel al statului. Nu sunt sume foarte mari, sunt sume şi de câţiva lei, sunt şi de zeci de lei, dar şi sume mai mari. În acest caz, declaraţia lor nu este reală, ei sunt şi sub incidenţa legii penale, fiind vorba de fals în declaraţii. Sperăm ca, printr-o hotărâre favorabilă în litigiul pe care APIA îl are cu Curtea de Conturi, instanţa să decidă că APIA este cea care  are dreptate şi implicit fermierii să iasă de sub incidenţa laturii civile, mai ales că între timp legislaţia a corectat această deficienţă, înlocuind declaraţia pe propria răspundere cu depunerea de certificate care să ateste absenţa datoriilor. Chiar dacă astăzi nu mai este valabilă acea lege, la momentul la care facem referire era declaraţia“, ne-a spus Eugen Mogoş.

Sumele care trebuie restituite de cei 853 de fermieri notificaţi variază între 3.180 şi 666.700 de lei, cea mai mare dintre penalităţi fiind datorată de o persoană juridică. Oficialii APIA au spus că există patru cazuri în care este posibilă începerea urmării penale pentru cei care au declarat în fals că nu au datorii în vederea obţinerii primelor acordate de stat.

Pagini realizate de Silviu BUCULEI