Elita internaţională a vinului, reunită la Bucureşti
Preţ de o săptămână, în perioada 2-7 iunie, Bucureştiul a fost capitala mondială a vinului, găzduind cel de-al 36-lea congres al Organizaţiei Internaţionale a Viei şi Vinului (OIV). Evenimentul, care se desfăşoară pentru prima dată după 1968 în România, a reunit cele mai importante personalităţi mondiale din sectorul viticol, fiind, totodată, un bun prilej pentru promovarea vinurilor autohtone, a căror confirmare din punct de vedere calitativ vine ca urmare a investiţiilor substanţial realizate în ultimii cinci ani. De asemenea, congresul, găzduit de Palatul Parlamentului, datorită caracterului său tehnico-ştiinţific, reprezintă punctul de plecare al noilor trenduri în domeniul tehnologic al viticulturii. Nu în ultimul rând, în cadrul acestui congres s-a decis şi noul director general al OIV, din a cărei conducere face parte şi profesorul universitar Valeriu V. Cotea, care este preşedintele Comisiei de oenologie.
După 45 de ani, un nou congres OIV în România
România este membră a OIV din 1927, iar anul acesta este pentru a doua oară gazda acestui congres, după ce, în urmă cu 45 de ani, în cadrul unei alte întruniri de acest rang desfăşurată în ţara noastră, academicianul Gherasim Constantinescu a fost desemnat preşedinte OIV. Evenimentul, la a cărui deschidere au luat parte, alături de oficialii organizaţiei, şi ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, comisarul european, Dacian Cioloş, şi primarul Capitalei, Sorin Oprescu, a reunit circa 550 de specialişti din 44 de ţări şi a avut ca temă „Via şi Vinul: între tradiţie şi modernitate.“ „Aş dori să salut în mod particular tema acestui congres, care se referă la tradiţie şi modernitate în acest sector în care tradiţia este importantă, dar, în acelaşi timp, trebuie să fim în măsură să introducem elementele de modernitate fără a afecta această fundaţie a încrederii consumatorilor. Pentru UE, o viticultură inovatoare, atentă faţă de mediu şi competitivă, se poate face în acelaşi timp cu păstrarea şi valorificarea elementelor de tradiţie.
Tocmai tradiţia, istoria, valoarea culturală sunt cele care aduc un plus de competitivitate vinurilor europene“, a precizat comisarul european, Dacian Cioloş, în deschiderea evenimentului. Lucrările congresului, desfăşurate pe parcursul a cinci zile, au acoperit atât componenta ştiinţifică, prin cele patru secţiuni principale de comunicări – viticultură, oenologie, cadrul economic şi juridic, siguranţă şi sănătate – cât şi o componentă socială, evidenţiată prin vizitele tehnice la mai multe crame din principalele centre viticole ale României, dar şi prin numeroase degustări şi evenimente culturale conexe. Astfel, au fost puse în evidenţă atât calităţile terroir-ului românesc, cât, mai ales, vinurile provenite din viile tinere, plantate ca urmare a procesului de reconversie, fapt care a întărit ideea vehiculată în ultimii ani în domeniul viniviticol conform căreia România este „ţara veche a vinurilor noi.“ „Este adevărat că Dionysos a trăit pe aceste meleaguri şi acest lucru se vede în calitatea vinurilor din România. Investiţiile în tehnologie realizate aici în ultimii ani se reflectă în calitatea vinului pe care l-am degustat până acum. De asemenea, revalorizarea soiurilor tradiţionale tipice ţării plus excelenta elaborare a acestora pun în evidenţă caracteristicile proprii ale vinurilor, care reflectă cultura din regiune“, a declarat preşedintele OIV, Claudia Ines Quini.
România, în contextul internaţional al evoluţiei pieţei viticole
Din punctul de vedere al suprafeţei cultivate cu viţă-de-vie, România ocupă locul 10 la nivel mondial şi locul 5 în spaţiul european, în 2012 înregistrând, conform „Raportului statistic al vitiviniculturii mondiale“, emis de OIV anul acesta, aproximativ 205.000 ha cultivate cu viţă-de-vie. Această situaţie ne încadrează în trendul mondial de scădere a suprafeţelor cultivate cu viţă-de-vie, de la aproximativ 350.000 ha la finalul anilor ’80, dar de creştere a calităţii vinului produs prin utilizarea de material săditor de înaltă calitate. „În ultimii 15 ani, cred că vinurile româneşti au crescut nu în cantitate, aşa cum aveam în anii ’69, ci în calitate, şi lucrul acesta este recunoscut chiar în restaurante foarte mari. Este un efort în primul rând al celor care au început să investească în domeniu după 1989, mai ales în apropierea anilor 2000. Au investit foarte mult în cramele din România şi nu mă refer la modul intensiv. Cu precădere cramele mai micuţe şi-au dezvoltat vinuri de calitate, chiar dacă nu sunt dezvoltaţi cantitativ atât de mult. Din punctul de vedere al calităţii, cred că am făcut un progres important. Astăzi avem cel puţin 15 vinuri româneşti care fac faţă oricărei competiţii la nivel european“, a subliniat ministrul Agriculturii, Daniel Constantin. În ultimii cinci ani, sectorul vitivinicol românesc a accesat integral fondurile europene în valoare de 42,1 milioane euro pe an, destinate programului „Suport pentru sectorul vitivinicol“, având ca efect replantarea a 19.766 ha cu viţă nobilă. În acest context, oficialul român a anunţat că intenţionează ca, în următorii ani, să insiste pentru prelungirea programului de reconversie-replantare şi pentru suplimentarea fondurilor europene alocate de CE cu încă 5-6 milioane de euro pe an.
Provocările viticulturii de mâine, noi trenduri tehnologice
Principalul obiectiv al congresului OIV este de natură ştiinţifică, urmărind ca dezbaterile experţilor din domeniu să răspundă şi să rezolve problemele cu care se confruntă sectorul viticol mondial. „Au fost selecţionate cele mai bune prezentări care vor produce un schimb de idei între experţii din diferite părţi ale lumii. De asemenea, în cadrul congresului se va crea un spaţiu de conexiune socială care ne va permite să marcăm direcţia pe care o va lua viniviticultura mondială pentru a continua să lucreze în competitivitatea produselor noastre“, a declarat Claudia Ines Quini, preşedintele OIV, referindu-se la scopul congresului. Astfel, principalele subiecte abordate în cadrul lucrărilor prezentate de-a lungul celor cinci zile vizează modul în care schimbările climatice vor afecta producţia mondială de vin. Un prim efect deja observabil în cazul mai multor ţări îl reprezintă creşterea alcoolemiei vinurilor ca urmare a încălzirii globale, caz în care se impune găsirea unei abordări tehnologice în vederea dezalcoolizării parţiale a vinurilor, subiect atins de mai multe lucrări din Italia, Franţa şi Uruguay. Totodată, conservarea diversităţii soiurilor de struguri pentru vin, în contextul modificării factorilor de mediu, dar şi al tendinţei de standardizare a cererii consumatorilor, este o altă preocupare a oamenilor de ştiinţă din domeniu.
Utilizarea anumitor tipuri de candide (pyralidae şi zemplinina) la fermentarea vinurilor reprezintă elementul de noutate tehnologică al acestui congres. Nu în ultimul rând, s-a remarcat un interes deosebit pentru managementul durabil al podgoriilor şi pentru dezvoltarea segmentului de vinuri organice. Toate aceste trenduri au fost urmărite cu atenţie de oficialii europeni deoarece ele vor reprezenta baza viitoarelor politici agricole din domeniul viniviticol.
Principalele evenimente naţionale din domeniul vinului au fost corelate în jurul congresului
Alături de congres, două dintre cele mai reprezentative evenimente naţionale din sectorul viniviticol – International Wine Contest Bucharest şi VINTEST – şi-au desfăşurat activitatea. Primul, Concursul Internaţional de Vinuri de la Bucureşti, premergător congresului, a avut loc în perioada 23-26 mai, la Biblioteca Naţională a României, şi a avut înscrise nu mai puţin de 541 de probe din 18 ţări, dintre care 42% din străinătate. Pe 4 iunie, în cadrul Galei de Premiere s-au acordat 163 de medalii, dintre care 64 medalii de aur şi 99 medalii de argint, producătorii români obţinând 99 de medalii (39 de aur şi 60 de argint). Cel de-al doilea – VINTEST 2013, aflat la ediţia a treia, a adus spre degustare în faţa publicului român şi străin cele mai bune vinuri din portofoliul a 15 producători autohtoni. Desfăşurat între 6 şi 9 iunie la Sala Palatului, Salonul Naţional de Vinuri VINTEST a fost vizitat încă din prima zi de membrii congresului OIV.
Daniel PLĂIAŞU
