cemrom doloflor

Seminţele tradiţionale, în pericol

Share Button

ue-dg-sancoComisia Europeană este pe cale să dea undă verde dispariţiei a sute de mii de soiuri vechi – tradiţionale de seminţe, după ce a propus un proiect de lege privind comercializarea seminţelor şi a materialului de înmulţire vegetativă iniţiat de DG SANCO. Cea mai importantă prevedere este înregistrarea obligatorie a varietăţilor de seminţe, o măsură care privilegiază industria de seminţe şi producţia agricolă industrială şi nicidecum producătorii de legume din mediul rural. Înregistrarea unui singur soi în Catalogul Oficial este estimată la peste 12.000 de euro.

­­„Nu înţelegem cum şi de ce seminţele şi practicile noastre agricole, vechi de mii de ani, acum nu mai sunt bune şi sigure. Comisia Europeană vrea să controleze seminţele, de parcă ar fi un drog periculos care ar urma să iasă pe piaţă. Sămânţa nu poate fi reglementată, ea trebuie să fie liberă, aşa cum a fost până acum, nimeni nu s-a îmbolnăvit vreodată după ce a mâncat legumele noastre din soiuri locale, bogate în vitamine şi cu gust nealterat“, declară Nicolae Lalu, mic producător de seminţe, membru al Eco Ruralis.

Acesta consideră că în spatele proiectului se află interesele marilor companii producătoare de seminţe la nivel mondial, care vor să pună mâna pe această piaţă. Nu de alta, dar cine „controlează seminţele controlează lanţul alimentar“.

Lalu spune că dacă acest act normativ va apărea, micii producători de la ţară vor dispărea automat pentru că nu vor avea bani să înscrie în catalogul oficial fiecare soi. Potrivit estimărilor Eco Ruralis, costurile pentru înregistrarea unui soi se ridică la nu mai puţin de 12.630 euro. În plus, în fiecare an producătorul trebuie să facă dovada că soiul respectiv este stabil, ceea ce implică alte cheltuieli.

„Cea mai afectată ţară de această decizie este România, care are în jur de 4 milioane de ţărani. Fiecare familie are 4-5 seminţe transmise din generaţie în generaţie, în special cele din zona de deal“, spune Lalu.

Acesta nici nu vrea să se gândească cât l-ar costa pe el, de exemplu, să înregistreze cele 45 de soiuri de roşii pe care le multiplică anual, 24 de soiuri de fasole şi 12 soiuri de ardei.

Care sunt prevederile noului proiect

Deşi acceptate pentru producţie şi comercializare pe piaţă, varietăţile de seminţe ale ţăranilor continuă să fie ameninţate cu dispariţia. Excepţiile prevăzute se referă la restricţiile istorice, geografice şi de cantitate pentru varietăţile vechi şi locale. Considerate drept „impure“ ca material genetic, seminţele tradiţionale sunt împinse spre o derogare, care prevede libertatea Comisiei Europene de a stabili, departe de intervenţia cetăţenilor, reglementări privind metodele de multiplicare şi ameliorare a materialului vegetativ, etichetare, ambalare şi taxe.

Ţăranii şi horticultorii producători de seminţe sunt desemnaţi drept producători de seminţe profesionişti, trebuind să se conformeze înregistrării ca operatori şi tuturor criteriilor ulterioare, în caz contrar, ei riscă amenzi administrative. Există şi o excepţie – de ultim moment în textul propunerii legislative – şi vizează întreprinderile de seminţe cu mai puţin de 10 angajaţi şi o cifră de afaceri mai mică de 2 milioane de euro. Acestea nu ar trebui să respecte birocraţia la fel de strict ca ceilalţi agenţi economici.

„Scopul principal al acestei legi rămâne creşterea productivităţii şi intensificarea agriculturii industriale, orientată către export. În acest context, excepţiile prevăzute pentru pieţele de nişă şi varietăţile locale nu sunt decât praf în ochi şi nu vor stopa pierderea masivă a biodiversităţii. Cu atât mai mult, când aspecte practice esenţiale sunt lăsate pe seama actelor delegate, unde ne aşteptăm ca lobby-ul industriei biotehnologice să îşi facă simţită influenţa“, spune Raluca Dan, din partea asociaţiei Eco Ruralis.

Ioana GUŢE

Add a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.