Valeriu Steriu propune Politica agriculturii româneşti pentru următorii 20 de ani

steriuDupă ce şi-a reluat activitatea la finalul lunii aprilie, Comisia prezidenţială pentru politici publice de dezvoltare a agriculturii în România, condusă de deputatul Valeriu Steriu (foto), va elabora, până la 30 iunie 2013, strategia acestui sector pentru următorii 20 de ani. Totodată, după cum susţine preşedintele comisiei, dacă va exista voinţă politică recomandările propuse ar putea constitui cadrul legislativ care să confere coerenţă şi stabilitate relansării şi evoluţiei producţiei din agricultură.

Comisia prezidenţială, moştenirea lui Dacian Cioloş în România

Comisia specială pentru agricultură din subordinea preşedinţiei a fost înfiinţată în 2009 şi l-a avut la conducere, iniţal, pe actualul comisar european, Dacian Cioloş, având ca obiectiv elaborarea unei strategii în agricultură, similară celor realizate de comisiile de la Cotroceni în domeniile educaţie sau sănătate. După plecarea lui Cioloş la Bruxelles, preşedinţia acestei comisii a fost preluată de Valeriu Steriu, în momentul de faţă lucrându-se la definitivarea raportului naţional prin introducerea datelor rezultatelor agricole din anul 2012 şi prin actualizarea cu toate măsurile stabilite în Politica Agricolă Comună, inclusiv pachetul financiar.  Din această comisie, care şi-a păstrat componenţa iniţială, fac parte membri ai mediului academic şi universitar, reprezentanţi ai asociaţiilor cultivatorilor şi crescătorilor de animale din România. „Evident că sunt şi fermierii, care vin cu propunerile lor; am plecat de la premisa că nu poţi face o strategie fără a avea pantofii murdari de noroi, dacă nu te duci în câmp nu poţi şti ce îl doare pe fermierul român“, a declarat Valeriu Steriu referindu-se la membrii echipei pe care o conduce. După cum explică acesta, raportul acestui grup de lucru, ce va fi dat publicităţii la finalul lunii iunie, „este un document amplu care urmăreşte ca, pe o perioadă de 20 de ani, agricultura să îşi poată atinge potenţialul despre care se vorbeşte atât şi să propună guvernului şi legislativului măsurile care ar putea fi adoptate, astfel încât România să se transforme într-o ţară modernă din punct de vedere agricol, folosind toate măsurile financiare care pot fi puse la dispoziţie în această perioadă.“

Strategia pe termen lung, obiectivul principal al raportului

Documentul redactat de comisia pentru politici publice de dezvoltare a agriculturii în România va urmări o analiză pe baza căreia să fie conturate proiecte legislative şi ţinte de producţie pe termen lung, în corelaţie cu planurile multianuale ale UE. „Rolul acestui raport al comisiei prezidenţiale este să ne fixăm nişte ţinte de producţie. Atât de mult am blamat cincinalele făcute înainte de ´89, dar uităm că Europa lucrează pe limite de timp definite, de 7 ani. SUA face de asemenea planificări bugetare multianuale, la fel orice companie îşi propune ca în anii viitori să aibă rezultate mai bune, venituri mai multe. Numai la noi lucrurile nu au fost judecate astfel în ultimii ani. Cât vreau să fac la producţia de grâu peste 5 ani, cât vreau la producţia de porumb? (…) Practic, la ora actuală, noi am lucrat în paralel cu ceea ce face Europa şi în acest moment avem suficient de multă informaţie ca să putem avea conturaţi primii şapte ani. Mai departe, încercăm să vedem problemele româneşti pure şi nu cele pe care ni le sugerează Europa, pentru că avem într-adevăr şi problemele cunoscute din ultimii 20 de ani, cum ar fi fragmentarea terenurilor, lipsa infrastructurii din irigaţii, populaţia îmbătrânită de la sate. Pe de altă parte, vorbim şi de cadrul mare de dezvoltare rurală, pentru că agricultura este într-adevăr cea mai importantă, dar nu este totul, avem şi partea de infrastructură, partea de dezvoltare a satului pe termen lung, păstrând tot ce este bun în spaţiul rural. În acest sens urmărim un set legislativ care să facă satul românesc la fel de atractiv ca şi oraşul, astfel încât tinerii să fie atraşi de a locui şi de a lucra la ţară“, a precizat, cu privire la conţinutul viitorului raport, Valeriu Steriu.

Am putea hrăni două Românii

În acest sens, în viitorii ani preşedintele comisiei consideră esenţiale măsurile de sprijinire a tinerilor fermieri, de încurajare a investiţiilor în tehnologizarea agriculturii, de creştere a productivităţii şi de simplificare a procesului legislativ pentru accesarea fondurilor europene. „Există proiecte pentru sprijinul oferit tinerilor, mai mult de atât, viitoarea Politică Agricolă Comună este mult mai generoasă pe acest tip de activitate şi este normal să fie aşa pentru că nu doar România are această problemă, ci toată Europa. Din acest punct de vedere, în afară de bani vor veni nişte legi simplificate şi o reducere a birocraţiei. Banii din agricultură chiar se folosesc, faţă de banii din alte domenii, însă nu trebuie să mai avem ca scop doar absorbţia banilor, trebuie să vedem şi eficienţa şi ţintele pe care ni le propunem“, a afirmat Steriu. Totodată, deputatul a subliniat că, în urma studiului comisiei în realitate, potenţialul de producţie a României poate hrăni 35-40 milioane de oameni şi nu 80 milioane, aşa cum au vehiculat mai mulţi politicieni, dar că acest lucru este posibil numai dacă se va creşte semnificativ nivelul de producţie. „Pentru a ajunge la acest nivel trebuie să avem parte de o distribuţie a apei bine pusă la punct, să folosim în toată România sămânţă certificată, să tehnologizăm agricultura, cercetarea să fie alături de fermieri şi doar astfel vom putea ajunge să avem producţiile despre care astăzi vorbesc fermierii francezi sau nemţi“, a explicat Valeriu Steriu.

Intabularea şi susţinerea politică, esenţiale pentru viitoarele proiecte

Un prim pas pentru dezvoltarea agriculturii din România, în viziunea preşedintelui comisiei, este finalizarea procesului de încadastrare a terenului agricol, urmată de un acord politic pentru susţinerea cadrului legislativ necesar politicilor agricole. „Avem foarte mult teren despre care nu ştim mare lucru. De altfel, când s-a început procesul de cadastru agricol am descoperit că legenda cu cele 3 milioane de hectare necultivate este falsă. Mai puţin de un milion de hectare sunt necultivate şi multe dintre acestea sunt fie degradate sau în proces de degradare, fie sunt fărâmiţate şi deţinute de oameni atât de vârstnici încât nu mai au capitalul să le muncească. De altfel, cadastrul este cel care îţi poate da şi certitudinea că îţi poţi folosi acel teren ca un gaj la bancă pentru a putea face investiţii“, a adăugat Steriu. Totodată, acesta se declară optimist cu privire la dezbaterile publice care vor urma publicării raportului. „Cu o comunicare foarte bună din partea mass-media, oamenii o să vadă că noi nu am făcut decât politică agricolă comună, pe care eu o consider esenţială pentru ca România să devină iarăşi o puternică ţară agricolă. Dacă pentru UE avem PAC, pentru România acest proiect este PAR – Politica Agricolă a României“, a susţinut Valeriu Steriu.

Daniel PLĂIAŞU

Add a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

RSS
Follow by Email