Reglementarea Noilor Tehnici Genomice

Pe 24 ianuarie, Comisia de Mediu a Parlamentului European a votat reglementarea Noilor Tehnici Genomice (NTG). Care este miza în propunerea de lege? Cum putem interpreta rezultatul?

Scopul acestui proiect de lege este de a permite utilizarea mai flexibilă a Noilor Tehnici Genomice (NTG) în Uniunea Europeană (UE), aplicate plantelor, în special crearea de noi soiuri care sunt mai capabile să se apere împotriva bioagresorilor (insecte, boli, buruieni) și să se adapteze mai bine la schimbările climatice în teritoriile diverse din punct de vedere geografic ale Uniunii.

Aceste tehnici, dintre care cele mai promițătoare se încadrează în categoria de editare a genomului, generează modificări foarte ușoare (ștergerea unei baze, de exemplu) sau mai extinse (înlocuirea unei secvențe genetice mai mult sau mai puțin lungi). Cea mai populară tehnică NTG este CRISPR/Cas, care asociază o proteină cu un ghid ARN. Această tehnică este cea mai ușor și mai puțin costisitoare de implementat.

Un număr mare de țări din America, Asia și zona Pacificului au adoptat deja tehnologii NTG și au implementat reglementări specifice care simplifică considerabil procedurile de aprobare a produselor (care pot fi foarte costisitoare pentru producători). Ca urmare, noi soiuri pot fi aduse pe piață mai rapid și la un cost cu mult mai mic. Această tehnică se referă, în principal, la modificări ale genomului fără adăugarea de ADN străin.

Uniunea Europeană, care trebuie să reglementeze produsele modificate genetic conform poziției definite prin Hotărârea Curții Europene de Justiție din 25 iulie 2018, nu poate aplica decât cu strictețe Directiva 2001/18 produselor NTG.

Această directivă a ucis agricultura biotehnologică în Europa! Și cu ajutorul mișcărilor militante de oponenți care au profitat, de exemplu, de înregistrarea parcelelor cultivate cu OMG impusă de reglementări pentru a distruge aceste câmpuri.

De altfel, prin revizuirea acestui regulament, prin autorizarea inovației biotehnologice în editarea genomului cu reglementări mai flexibile, este în joc suveranitatea agroalimentară a întregii agriculturi europene, având în vedere concurența globală acerbă.

SAM (Scientific Advice Mechanism), un grup de experți la nivel înalt care oferă consiliere științifică Comisiei Europene, a tras un semnal de alarmă în noiembrie 2018. O inițiativă europeană lansată în 2019 de un grup de studenți de la Universitatea Waneningen din Țările de Jos, care au analizat că viitorul lor ca agronomi și/sau directori în protecția mediului ar fi afectat. Acesta este motivul pentru care, încă din 2019, Consiliul Europei a solicitat Comisiei Europene să inițieze o procedură de revizuire a legii care s-ar aplica NTG-urilor.

Însă procedura europeană este greoaie și presupune mai multe etape: studii științifice ale laboratorului european JRC (Centrul Comun de Cercetare), propuneri de modificare a reglementărilor supuse anchetelor publice, dintre care unele au fost de fapt victimele hărțuirii cibernetice cu complicitatea deputaților Verzi ai grupului EELV/ALE care s-au opus acestei revizuiri. Deci, acesta nu numai că este un proces complicat, ci și unul care a făcut obiectul unui lobby intens și unor tehnici de obstrucționare sofisticate.

În cele din urmă, un proiect de regulament pentru NTG a fost înaintat Comisiei de mediu a Parlamentului European, prezidată de deputatul Renew Pascal Canfin, pentru validare. Au fost depuse peste 1.200 de amendamente. Următorul pas va fi un vot în sesiunea plenară a Parlamentului European, dacă comisia a dat o decizie pozitivă.

Acesta este într-adevăr cazul. Votul exprimat pe 24 ianuarie a dat 47 de voturi în favoarea reglementărilor propuse doar pentru anumite categorii de tehnici, cele cunoscute sub denumirea de NTG-1, faţă de 31 de voturi pentru menţinerea reglementărilor actuale (Directiva 2001/18) şi 4 abţineri.

Acest proiect de regulament revizuiește minimum Directiva 2001/18. Scutește de la această reglementare o singură categorie de plante transformate prin tehnicile NTG: cele considerate echivalente cu formele convenționale. Această categorie, cunoscută sub denumirea de NGT-1, este scutită de cerințele Directivei 2001/18, în timp ce legislația OMG-urilor se va aplica altor plante din categoria NGT-2 care nu îndeplinesc condițiile NGT-1.

Cercetarea asupra NGT-urilor a fost în mare măsură îngreunată în Europa de lipsa perspectivelor de piață. Grupurile internaționale de biotehnologie agricolă și de semințe și-au relocat în mare măsură cercetările pe continentele americane (de nord și de sud) și asiatice, precum și în Marea Britanie odată cu Brexit-ul.

Este probabil ca acest nou regulament să ofere șansa unor programe de cercetare mici și limitate care să fie desfășurate în UE. Acest lucru va fi, totuși, important pentru căutarea de soluții adaptate suprafețelor agricole ale Uniunii pentru a face față agresiunii insectelor și bolilor, condițiilor de sol și celor climatice, cu dezvoltarea de noi soiuri/hibrizi cu calități îmbunătățite care nu necesită modificări majore ale genomului. De asemenea, trebuie subliniat că, în ceea ce privește proprietatea intelectuală, membrii comisiei au cerut interzicerea depunerii de brevete pentru aceste soiuri obținute prin NTG.

Despre distribuție, s-a votat în comisie că nu va exista etichetare obligatorie la nivel de consumator pentru produsele obtinuțe și comercializate din plante rezultate în urma NTG-1, dar că toate semințele de la plantele NTG trebuie să fie etichetate, precum și că trebuie să existe o listă publică online a tuturor plantelor NGT-1. Pentru NTG-2, etichetarea obligatorie, inclusiv a produselor, este obligatorie.

Deputații mai solicită ca, la șapte ani de la intrarea în vigoare a noilor reglementări, să se facă o evaluare a percepției societății asupra impactului noilor tehnici genomice asupra consumatorilor și producătorilor.

Trebuie remarcat faptul că această revizuire de reglementare a exclus aplicațiile pentru animale.

Criza agricolă din țările europene este legată în special de dirijismul de reglementare al UE și de transpunerea excesivă a legislației europene, care este însoțită de standarde, proceduri și controale exigente. Deși este necesară o anumită reglementare, deoarece este baza statului de drept pentru o societate armonioasă, nu ar trebui să devină o bătaie de cap pentru producători.

„Judecătorii activiști“, precum și juriștii și politicienii care au adesea cunoștințe științifice limitate și sunt „scufundați“ în oceanul media de dezinformare orchestrată își iau libertatea de a lua decizii legale nefondate.

Între fermieri și ecologiști, pozițiile sunt opuse. Fermierii vor să hrănească o planetă suprapopulată, ecologiștii vor s-o mențină locuibilă.

Dumitru Daniel BOTĂNOIU