Nu se mai vând terenuri ori s-au vândut deja?!

Agricultorii români îşi vând din ce în ce mai greu terenurile şi la preţuri semnificativ mai mari decât cu un an, doi în urmă, susţin fermierii. O posibilă explicaţie ar putea fi aşteptarea liberalizării complete a pieţei terenurilor după 1 ianuarie 2014, în speranţa unor preţuri mai bune, sau faptul că proprietarii preferă să le arendeze şi să obţină, astfel, un venit constant.

În ultima vreme, sunt tot mai greu de găsit suprafețe compacte și terenuri de calitate de vânzare sau chiar pentru arendare.

„Deja s-a aflat că se va liberaliza piața, mulți țin de teren deocamdată. E și problema că nu au acte. Mai e și faptul că oamenii dau pământul în arendă. În ultima vreme s-au înființat asociații pe suprafețe foarte mari și oamenii preferă să păstreze terenul și să-l dea în arendă. Sunt suprafețe mici, fărâmițate, este foarte greu să comasezi la ora asta. Și legea de punere în posesie a fost destul de proastă. Nu există documente, sunt foarte mulți bătrâni care nu vor să dea deocamdată terenul tinerilor. Trebuie gândită o măsură care să-i încurajeze pe acești bătrâni să lase terenul tinerilor“, este de părere Florin Ciobanu, un fermier din Olt.

Dar, deși prețurile sunt în creștere, pământul încă se vinde ieftin în multe zone ale țării.

„Încă se vând terenuri. Nu se mai vând ca înainte, dar cine caută tot găsește. Un lucru e clar – prețurile încep să crească pentru că lumea mai trage cu urechea pe ici pe colo. Totuși, n-are valoare pământul aici, la noi. Costă cam 80-90 de milioane de lei vechi pe hectar, dar mai găsești și cu 30 de milioane de lei vechi. Se cumpăra și cu un milion de lei vechi acum 2-3 ani. În Belgia, de exemplu, este și 15.000 de euro hectarul. E un belgian aici care are 60 de hectare“, spune un agricultor din Mehedinți, care lucrează câteva sute de hectare de teren luat în arendă.

„Cumpărăm pământ“

În ultima vreme au apărut adevărate comando-uri de agenți de vânzări, plătiți cu comision la hectar, care bat la picior casă cu casă ca să îi convingă pe localnici să vândă sau măcar să arendeze.

„Au apărut tot felul de oameni care împrăștie afișe prin tot satul cu mesajul «cumpărăm pământ». Dar nu de acum. Acest lucru se întâmplă de ceva timp“, a spus Rouța Trepăduș, un tânăr agricultor din județul Olt care lucrează câteva sute de hectare împreună cu familia.

Potrivit unor surse din piață, unul dintre cei mai agresivi cumpărători de terenuri în întreaga țară ar fi omul de afaceri Dan Voiculescu, care încearcă să adune suprafețe compacte de la țărani, pe care să le vândă apoi unor fonduri de investiții.

În orice caz, răul se pare că a fost făcut deja, iar cei care au venit să cumpere teren în România au realizat acest lucru. Fermierii acuză guvernul că, prin lipsa reglementărilor cu privire la vânzarea terenurilor, așa cum se întâmplă în alte țări europene, se face vinovat de com­plicitate la înstrăinarea unor mari suprafețe din cel mai bun teren arabil.

„Sunt foarte mulți străini, italieni în zonă, în județul Olt, și au început să strângă suprafețe destul de mari, de mii de hectare. Au bani, investesc. Este foarte greu să le facem față. A fost o strategie. Le dai subvenții mici, le tai accesul la credite ca să poți să-i decapitalizezi, să le cumperi terenul. Au venit prin interpuși; deja sunt foarte mulți străini care dețin suprafețe foarte mari. Noi nu știm la ora aceasta cu certitudine care este suprafața reală, înstrăinată. Sunt convins că cifra reală este mult mai mare de 10%. Numai la noi în Olt sunt foarte mulți străini care au mii de hectare – italieni, spanioli. Nu se știe cine este în spatele multora care zic că sunt români“, mai spune Florin Ciobanu, fermierul din Olt.

Fermierii cred că încă nu s-a încheiat procesul de vânzare a terenurilor care îi afectează în special pe micii fermieri grav decapitalizați.

„Riscul ca agricultorii să vândă e mai mare de la an la an, astfel încât, până la urmă, omul să fie forțat să-l vândă. Vin cei de afară cu susținere din partea statelor lor care le dau credite cu dobândă de 1%, fără dobândă sau chiar fonduri nerambursabile ca să cumpere terenuri în România. Fermierii mici, cei neorganizați, vor fi nevoiți să vândă pentru că nu au cu ce să facă agricultură“, susține Ion Ciulinaru, agricultor din Călărași.

Constantin: „România este o ţară atractivă“

Deși agricultorii sunt îngrijorați, ministrul Agriculturii se declară satisfăcut de faptul că străinii cumpără milioane de hectare de teren arabil și păduri în România.

„România este o țară atractivă și mă bucură acest lucru. (…) Prețurile sunt încă destul de jos. Dar oamenii și-au dat seama de valoarea pământului. Nu prea mai există oferte“, declară ministrul Agriculturii Daniel Constantin.

El aruncă vina pe guvernele de până acum, pe care le acuză de neimplicare în problema pieței funciare.

„(…) Faptul că la 1 ianuarie 2014 se va liberaliza piața funciară se știa încă din anul 2005, când s-a semnat tratatul de aderare. Din păcate, până acum nu s-a luat nicio măsură de către guvernele precedente. Nicio măsură… și subliniez asta. Eu am spus de anul trecut că suntem în căutarea de soluții și că în anul 2013 le vom identifica, astfel încât de la 1 ianuarie 2014 să le implementăm“, a afirmat Daniel Constantin.

Pe de altă parte, Laurențiu Baciu, președintele LAPAR, crede că răul a fost deja făcut.

„Nu mai are de ce să-mi fie teamă, atât timp cât în ultimii 10 ani s-au cumpărat 10 la sută din suprafața agricolă a României. Vorbim de un lucru care s-a întâmplat deja și trebuie să ne gândim și la viitorul producătorilor din România. (…) Dacă lucrurile ar rămâne așa cum sunt acum (n.r. – din punct de vedere legislativ), există posibilitatea ca peste nu știu câți ani să avem proprietari de teren de oriunde altundeva, mai puțin din România. Atunci v-aș întreba cum se va mai numi România“, a mărturisit presei Laurențiu Baciu.

Președintele LAPAR insistă ca statul să asigure, în colaborare cu băncile, credite cu dobândă subvenționată și cu garanții minime pentru fermierii români care vor să achiziționeze terenuri. În plus, acesta vrea ca Agenția Domeniilor Statului (ADS) să aibă drept de preempțiune la cumpărarea de terenuri pe care să le dea apoi în arendă. Implicarea statului și a băncilor în creditarea micilor fermieri ar fi, în opinia acestora, singura soluție pentru a putea cumpăra terenuri.

„Cu ce să cumpărăm pământ, că suntem înglodați în împrumuturi peste împrumuturi? La noi prețurile terenurilor variază între 2 și 5 euro pe metrul pătrat. De unde să dau eu 50.000 de euro pentru un hectar și în cât timp mi-aș putea scoate investiția?“, se întreabă Mircea Dumitru, un fermier tot din Brașov care lucrează 300 ha de teren arendat pe care cultivă mai ales porumb, grâu și sfeclă.

Ce solicită fermierii?

Fermierii vor în principal două lucruri simple: dobânzi subvenționate și garanții minime, așa cum se întâmplă în Occident.

„Dacă s-ar gaja cu pământul, românii ar cumpăra terenuri, dar deja este prea târziu. Noi nu putem lua credite cu 2%, cum am auzit că sunt creditele în alte țări, sau chiar cu dobândă subvenționată. Dacă se vine cu o astfel de măsură în 2013, când un olandez poate să dea câteva mii de euro pe un hectar pe loc, este aproape imposibil pentru un tânăr fermier să cumpere pământ. Este ceva de genul „operația reușită, pacientul mort.“ E foarte târziu, din păcate. Prețurile cresc și ne-au prins descoperiți. Nu avem capitalizare, nu avem bani ca să putem începe o luptă reală cu investitorii din afară“, a con­tinuat Ciobanu.

Dacă în majoritatea zonelor țării prețurile terenurilor sunt cu un ordin de mărime mai mici decât în Occident, există zone în țară, precum județul Brașov, unde prețurile se apropie de cele din Vest. Situație care, în mod evident, nu-i avantajează pe români.

„Nu se pune problema cumpărării de teren în zonă la prețurile vehiculate după ultimul boom imobiliar. Prețul mediu pe la noi a ajuns pe la 3 euro metrul pătrat. Mai ales pe DN3, de-a lungul drumurilor naționale în general, cererea este foarte mare și terenurile sunt luate pentru speculă. Acele terenuri și-au schimbat de câteva ori pro­prietarii până acum“, susține Radu Taus, un fermier care cultivă sfeclă pe 80 ha arendate în județul Brașov.

Fermierii susțin că, dacă chiar vor să facă agricultură în România și nu speculă, străinii ar putea să arendeze terenuri, nu să fie proprietari. Și nici nu s-ar încălca directivele europene, din moment ce fiecare stat are mecanisme de protecție internă. Dacă alții așa fac, de ce n-am face-o și noi?

Mihai POPESCU