cemrom doloflor

Agricultorii vor o bancă a lor

Share Button

cecFermierii mici şi medii din România susţin că în acest moment sunt puternic decapitalizaţi şi că statul ar putea să-i sprijine prin înfiinţarea unei bănci agricole, după modelul celor constituite în perioada interbelică. Ei consideră că această bancă, constituită cu ajutorul sucursalelor CEC din mediul rural, i-ar putea ajuta să intre în competiţie loială cu străinii pentru că numai aşa ar putea cumpăra şi ei terenuri şi utilaje la dobânzi mici. În plus, ar putea să lucreze terenurile cu costuri mai mici, cu plata pe loc şi nu prin credit–furnizor pentru pesticide, erbicide şi îngrăşăminte, soluţie la care apelează acum în marea lor majoritate.

„Fermierii români ar fi susținuți mai bine dacă s-ar înființa o bancă pentru agricultori după modelul Băncii Naționale a Țăranilor, înființată de Carol al II-lea în anul 1938, prin care țăranii români puteau cumpăra pământ cu dobânzi mici. Prin această bancă micii agricultori şi-ar putea procura terenuri de până la zece hectare cu o dobândă, să zicem, de 4% pe douăzeci de ani, așa cum este în Occident. În plus, ei şi-ar mai putea achiziţiona utilaje, sisteme de irigații, teren, și-ar putea ridica solarii, ar putea planta pomi etc. Mai mult, ar putea fi asigurată cofinanțarea pentru fonduri europene în perioada 2014-2020“, a declarat George Lazăr, vicepreședinte al Cooperativei Micilor Fermieri Argeșeni.

Agricultorii susțin că soluția ar fi una facilă pentru guvern pentru că infrastructura ar putea fi realizată prin transferul unor unități ale CEC Bank.

„Aceasta ar putea deveni o adevărată bancă de credit agricol românesc. I-am făcut această propunere lui Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, acum 3-4 ani, dar nu s-a ales nimic de ea. Sucursalele CEC din mediul rural ar putea fi cedate pentru această bancă nouă care să dea credite cu dobândă mică. În plus, având în vedere că populația de la țară este îmbătrânită, s-ar putea crea un sistem care să permită transferul acestor credite către copiii fermierilor“, a adăugat Lazăr.

În plus, cred fermierii, guvernul trebuie să aibă fonduri și pentru acest proiect, aşa cum s-au găsit pentru multe altele, mai mult sau mai puţin folositoare.

„Așa cum au avut bani să dea 300 milioane de euro pentru Fondul de Garantare, ar trebui să găsească fonduri și pentru această bancă, mult mai utilă pentru fermieri“, a punctat Lazăr.

Un fond de cofinanţare pe principiul Prima Casă ar fi la fel de util

Ideea este îmbrățișată cu entuziasm și de alți agricultori care vin cu propriile idei, care mai de care mai inedite.

„Este nevoie urgentă de crearea unui fond de cofinanțare, pe principiul Prima Casă, pentru care garanția să fie afacerea în sine și la minister (Ministerul Agriculturii – n.r.) și la bancă. În felul acesta nu vom mai avea parte de condiții care mai de care mai ciudate. Acum banca mai rămâne doar să pună condiția ce înălțime să aibă solicitantul, că în rest le cere pe toate“, susține Ion Cioroianu, președintele Asociației Fermierilor din România (AFR).

Dacă dobânzile ar fi ca în Occident, fermierii spun că ar apela imediat la serviciile acestei bănci. „Este o idee excelentă pentru că știe omul că se poate dezvolta și că poate rambursa creditele la un moment dat. Cu condiția ca dobânda să fie mică. În Germania e de 2-3%, iar exemplele pot continua. În acest fel agricultorii și-ar putea cumpăra utilaje, terenuri și ar putea face lucrările la momentul potrivit. În agricultură trebuie să fii rapid, să ai tot ce îți trebuie la timp pentru că altfel pierzi din producție“, este de părere Cristian Vlaicu, un agricultor din Mehedinți.

Mai bine mai târziu decât niciodată

Înființarea unei astfel de bănci, chiar dacă oarecum tardivă, ar relansa agricultura românească și ar stopa vânzarea terenurilor către străini, cred agricultorii.

„Nu avem bani să cumpărăm pământ. Singura șansă pentru țărani este banca. Numai că noi plătim o dobândă de 10%, iar un austriac una de 3%. Și, chiar și așa, nu ne dă nimeni credite. Nu avem nicio soluție. Capitalul e în mâna lor. Nu ne mai vedem viitorul. Tocmai pentru că nu pot lua bani din bănci, 80% dintre fermieri apelează la credit furnizor pentru pesticide, semințe etc. În aceste condiții, de unde să aibă bani ca să cumpere pământ?”, se întreabă Daniel Ciobanu, președintele Asociației Producătorilor Agricoli din Bacău.

Nu numai că nu pot să cumpere terenuri, dar românii vor fi forțați indirect să vândă, susțin fermierii din Călărași.

„Riscul ca agricultorii români să vândă e mai mare de la an la an astfel încât, până la urmă, omul să fie forțat să-l vândă. Vin cei de afară cu susținere din partea statelor lor care le dau credite cu dobândă de 1%, fără dobândă sau chiar fonduri nerambursabile ca să cumpere terenuri în România“, susține Ion Ciulinaru, un agricultor din Călărași.

Băncile ţărăneşti din secolul trecut

Banca Țărănească, cu sediul în București, pe strada Academiei, avea, în momentul înființării, un capital social de 60 milioane de lei.

În secolul trecut au existat mai multe bănci care i-au finanțat exclusiv pe agricultorii români. O astfel de bancă, cu un succes răsunător, a fost cea fondată de avocatul Dumitru Brezulescu, Banca Populară „Gilortul“, în 1902, care a avut primul sediu în cancelaria școlii din Novaci, județul Gorj. Instituţia era condusă de Brezulescu, iar din Consiliul de Administraţie făceau parte fruntaşii satelor gorjene, care susţineau această acţiune. După numai un an, s-au strâns 16.000 lei de la 230 de depunători, iar în 1908 existau 1.612 membri şi un capital de 10 milioane de lei, fiind considerată una dintre cele mai puternice bănci populare din România acelor vremuri.

Mihai POPESCU

One Comment

Add a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.