Nu merg nici măcar afacerile cu varză

Locuitorii din Milişăuţi – Suceava se luptă în fiecare zi să păstreze tradiţia verzei murate prin care au ajuns cunoscuţi în toată ţara. Dacă în urmă cu 5-6 ani aceştia făceau averi din varza produsă, acum localnicii spun că lucrurile s-au schimbat mult. Viaţa a devenit din ce în ce mai grea, iar producţia s-a diminuat semnificativ.

„Am avut parte, din păcate, de un an foarte rău. Producţia de varză la hectar a fost de numai 10 tone. Puţin faţă de alţi ani. Asta şi din cauza inundaţiilor care au făcut ravagii aici. Autorităţile abilitate au venit la noi, au evaluat pagubele, dar până acum nu am primit nici măcar un leu“, ne-a spus primarul Mircea Laurus.

Un sfat util

Cu toate acestea, localnicii vor să meargă mai departe, continuând să facă ceea ce ştiu mai bine. Ca să aflăm cum se obţine o producţie bună, am vorbit cu unul dintre gospodarii satului. Nea Vasile, aşa cum îl cunoaşte toată lumea, este bucuros să îşi împărtăşească experienţa acumulată în zeci de ani. „Primăvara timpuriu facem răsadul, arăm pământul, plantăm varza, o udăm, dacă nu dă Dumnezeu ploaie, o prăşim o dată, de două ori, de trei ori, băgăm bani buni în îngrăşăminte şi erbicide şi târziu o recoltăm. Varza o vindem o parte verde, iar altă parte trece la murat în căzi şi budane. Unul dintre secretele gustului constă în faptul că varza este pusă la murat în cantităţi foarte mari în acelaşi recipient”, spune nea Vasile.

Povestea murăturilor

Istoria murăturilor a fost începută în 1933 de Eudochia Danileţ. În acea perioadă, femeia dădea în satele învecinate (Arbore, Bădeuţi), în schimbul altor bunătăţi, butoaie cu castraveţi muraţi. Prima livrare importantă a fost făcută către soldaţii sovietici, care au cumpărat câteva zeci de butoaie cu castraveţi muraţi. Din banii obţinuţi femeia şi-a cumpărat un teren mai mare, unde a început să cultive castraveţi şi varză. Când au văzut că se pot obţine mulţi bani din această îndeletnicire,  gospodarii din Milişăuţi au transformat experienţa ei în afaceri de familie. De atunci şi până acum afacerea a dat roade.

Politica de piaţă

După ce au fost făcute toate cele de mai sus, gospodarii din Milişăuţi ocupă pieţele din Constanţa, Târgu-Jiu, Petroşani, Baia Mare, Galaţi, Iaşi, Buzău, Ploieşti, Bucureşti şi ar ieşi şi din ţară dacă ar şti că varza are căutare. Un alt localnic a spus repezit: „Decât să mergi la serviciu, pe un salariu de 600 de lei pe lună, mai bine lucrezi pământul. Oricât de bun sau rău a fost anul, în pagubă nu rămâi niciodată.”

Speculatorii  fac legea

Primarul Mircea Laurus spune că localnicii au mari necazuri când vine vremea să îşi vândă producţia. „Nouă ne-ar trebui un depozit mare, unde să punem marfa, pentru că oamenii au neplăceri când trebuie să îşi vândă produsele. Practic, când se duc în pieţe trebuie să pună un preţ făcut de speculatori, altfel riscă să fie bătuţi şi să rămână şi fără marfă. Sper ca autorităţile să facă în aşa fel încât să avem o piaţă de desfacere cât mai bună.”

Bogdan MIHĂILĂ

One Comment

Add a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

RSS
Follow by Email