Comert

Legea „51% produse româneşti în magazine“ se modifică. Din nou…

Share

Legea care reglementează prezența produselor românești în proporție de 51% în hypermarketuri se va modifica încă o dată… A treia, a patra sau a cincea oară, nici nu mai știm pentru că am cam pierdut șirul… Cert este că deputații discută din nou pe marginea legislației care reglementează relația dintre magazine și producători în sensul redefinirii termenilor de produs autohton. Iar după această nouă modificare „produsul românesc la raft“ va însemna altceva.

Noi definiții…

Dacă proiectul va fi adoptat în forma recent propusă, schimbările vor fi majore pentru că ating cele mai importante aspecte ale legii – definiția produsului autohton, obligația retailerilor ca 51% dintre produsele de bază de pe raft să provină din lanțul alimentar scurt, obligația magazinelor de a promova produsele românești și termenele de plată ale furnizorilor, informează economica.net. Pe scurt, conform propunerii Comisiei pentru Agricultură din Camera Deputaților, după discuțiile cu Comisia Europeană, prin produs autohton (românesc în varianta actuală a legii aflată în vigoare) se înțelege „un produs obţinut din materii prime de bază provenite în proporţie de 100% din parteneriat direct“. Altfel spus, vorbim despre un produs cu ingrediente provenite de la cooperative agricole, asociaţii de producători agricoli, societăţi comerciale agricole de producţie sau producători agroalimentari, cu care retailerul a semnat un contract comercial pentru cel puțin 12 luni. Aceasta în condițiile în care, potrivit proiectului, parteneriatul direct se traduce prin „relaţia comercială directă dintre comerciant şi cooperativele agricole, asociaţiile de producători agricoli, societăţile comerciale agricole de producţie sau producători agroalimentari, între care se încheie un contract comercial pentru minimum 12 luni“. Potrivit legii actuale (150/2016 de modificare a Legii nr. 321/2009), produsul românesc este definit ca fiind obținut pe teritoriul național din materii prime de bază provenite în proporție de 100% din fermele din România.

Noi prevederi…

S-au făcut modificări și celebrei prevederi potrivit căreia retailerii trebuie să achiziționeze carne, ouă, legume, fructe, miere, produse lactate și de panificație în proporție de cel puțin 51% din volumul de marfă pe raft provenite din lanțul alimentar scurt. Numai că această prevedere a fost catalogată de unii parlamentari ca fiind de natură să încalce libera circulație a bunurilor, drept urmare s-a convenit ca procentul de 51% să se raporteze la marfa intrată ca urmare a parteneriatelor directe. Mai exact, potrivit variantei propuse, „comerciantul persoană juridică autorizată să desfăşoare activităţi de comercializare pentru produse alimentare are obligaţia ca, pentru categoriile carne, ouă, legume, fructe, miere de albine și produsele lactate și de panificație, să achiziţioneze produsele în proporţie de cel puțin 51% din cantitatea de marfă intrată, corespunzător fiecărei categorii de produse alimentare, provenite din parteneriate directe, pentru a asigura accesul consumatorului la produse proaspete“, se arată în proiect. Potrivit documentului, în categoria retailerilor care trebuie să respecte această prevedere intră însă și micii comercianți întrucât se dorește abrogarea articolului care intro­duce pragul de două milioane de euro cifră de afaceri sau active totale până la care nu trebuie să se aplice regula 51% produse autohtone din marfa intrată în magazin în urma parteneriatelor directe. Prin excepţie de la prevederile menționate mai sus, necesarul de produse alimentare poate fi completat cu produse din afara parteneriatelor directe, prin ordin al ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. De asemenea, potrivit proiectului, metodologia de desfășurare a parteneriatelor directe se va stabili prin Ordin al ministrului.

Noi obligații…

O altă prevedere se referă la obligația retailerilor de a organiza evenimente de promovare și vânzare a produselor alimentare românești. Conform noii variante, comerciantul poate acorda, „numai prin înțelegerea părților, spaţii distincte de expunere şi semnalizare la raft pentru fiecare produs alimentar, în funcție de țara de origine“. Totodată, comerciantul „poate organiza“ evenimente de promovare a produselor alimentare, cu respectarea legislaţiei sanitar-veterinare în vigoare, și nu „are obligația“, așa cum este prevăzut în legea aflată în vigoare (150/2016). De asemenea, vor fi schimbări și în ceea ce privește modul în care retailerii pot percepe diferite taxe furnizorilor lor. Mai exact, conform propunerii de act normativ, continuă să se interzică oricărui comerciant să solicite facturarea/refacturarea. În schimb, față de actul aflat în vigoare, care interzice încasarea de către retailer de taxe și servicii, acum se interzic doar taxele și serviciile, altele decât cele legate de actul comercial. Aceasta în contextul în care serviciile legate direct de actul comercial vor trebui incluse în contractul dintre părți. Proiectul de lege interzice însă expres serviciile privind extinderea rețelei de distribuție a comerciantului, amenajările spațiilor de vânzare ale comerciantului sau operațiunile și evenimentele de promovare a activității și imaginii comerciantului, menționându-se că acestea „nu sunt legate de actul comercial“.

Și alte termene de plată

Schimbări apar și în ceea ce privește termenele de plată ale retailerilor față de furnizorii lor. S-ar putea scoate limita de 30 de zile, timp în care retailerul trebuie să plătească, în proiect menționându-se doar că acesta se negociază în contract, „conform prevederilor legislației în domeniu“. În ceea ce privește produsele proaspete, care trebuiau achitate în cel mult 7 zile de la data recepţionării mărfii, noul termen prevăzut este de 7-14 zile. Și, nu în ultimul rând, dacă proiectul va trece în această variantă, se va renunța la prevederea conform căreia pe eticheta produselor din carne să se menționeze țara de naștere, creștere, sacrificare, tranșare a animalului. După o eventuală aprobare a Comisiei Europene, propunerea de act normativ va fi votată (sau nu) în Parlament.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *