cemrom doloflor

Produse bio românești, promovate cu bani elvețieni

Share Button

A-și vinde producția în străinătate este unul dintre obiectivele cele mai ambițioase ale oricărui producător român. În același timp, și unul dintre cele mai greu de atins. Totuși, nu imposibil, mai ales atunci când există și un ajutor în acest sens. Despre un astfel de program, finanțat de către guvernul elvețian, adresat IMM-urilor angrenate în producția de produse bio și mobilă, vom vorbi în cele ce urmează.

Instruire antreprenorială pentru export

Programul de cooperare elveţiano-român pentru reducerea disparităţilor economice şi sociale în cadrul Uniunii Europene extinse include un grant în valoare de 7.891.553 lei, destinat finanțării participării unor firme românești la târguri internaționale mai puțin accesibile. Târgurile, localizate preponderent în afara Uniunii Europene, în țări precum Malaezia, China, Emiratele Arabe Unite și Turcia, oferă producătorilor români oportunitatea de a explora piețe dificil de penetrat individual din cauza costurilor ridicate de participare la expoziții, a diferențelor culturale și a accesului limitat la informații.

Contextul este unul mai larg, și anume acela al proiectului „Servicii de export pentru IMM-urile din România“. În primul modul al acestui proiect, care se derulează de către Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat, s-a desfășurat un program intensiv de instruire antreprenorială pentru export, la care au participat 80 de firme. Cu această ocazie au fost create și două Centre de Afaceri pentru Export (CAE) pilot, în Ploiești și Bacău.

La finalul primului modul a fost analizat impactul asupra mediului de afaceri al programului de instruire. Dezbaterea a avut loc în cadrul unei conferințe la care au participat peste 120 de reprezentanți ai asociațiilor, clusterelor, patronatelor, mass-media, instituțiilor publice și ai IMM-urilor. Evenimentul a oferit, de asemenea, prilejul identificării unor direcții de dezvoltare și sustenabilitate a CAE, aflate în fața provocării de a folosi experiența acumulată pentru a permite continuitatea serviciilor după finalizarea proiectului, dar și crearea unui model de afaceri replicabil în celelalte regiuni ale României.

Miere, păstrăvi și brânzeturi românești în Dubai și China

Ulterior, dintre ele au fost selecționate 31 pentru cea de-a doua etapă a programului, care reprezintă, așa cum am spus, participarea efectivă la târguri. Criteriile de departajare a firmelor au fost: gradul de elaborare a strategiei de export; valoarea adăugată a produsului; gradul de inovare al firmei; calitatea branding-ului și a materialelor de promovare; capacitatea de producție și dotările tehnologice; pregătirea managerială a firmei de a face față cerințelor piețelor internaționale.

Din sectorul firmelor și clusterelor cu activitate în domeniul obținerii de produse bio au fost selectați mai mulți producători de cătină și produse derivate (printre care și o cooperativă agricolă de producție), producători de fructe și sucuri de fructe, apicultori, dar și clustere care au ca domeniu de activitate creșterea păstrăvilor sau realizarea unor produse din brânză, carne de vită sau fructe prin metode tradiționale. N-au fost uitați nici cei care produc diverse uleiuri presate la rece sau cosmetice obținute din plante, esențe și alte ingrediente naturale.

Primul târg la care vor participa cei 16 producători, provenind din mai multe zone ale țării, va fi cel din Dubai, la sfârșitul acestei toamne. Vor urma apoi un târg la Nuremberg și altul în China.

Fermierii bio învață să treacă peste bariere culturale

Pentru un neinițiat, odată rezolvată problema finanțării, dificultățile ar putea părea depășite. În realitate, banii reprezintă poate cea mai mică dintre probleme, după cum au putut să vadă participanții la program. Realizarea unei sigle și a unui logo sunt o chestiune care a necesitat timp și destule eforturi din partea lor, chiar în condițiile în care s-au bucurat de asistența unor specialiști. Logo-ul și sigla trebuie să reflecte cât mai sugestiv atât produsele prezentate, calitatea lor, dar și spațiul geografic de proveniență.

O altă problemă de rezolvat este încă cea a design-ului standului. Acesta trebuie ca, în același timp, să permită expunerea celor mai reprezentative produse ale tuturor celor 16 participanți, să fie atractiv și să poată oferi și un spațiu pentru prezentări și discuții cu reprezentanții unor firme interesate de produsele prezentate. În plus, să se și încadreze în cei 80 de metri pătrați disponibili! Luate la un loc, toate aceste condiții sunt greu de întrunit în același spațiu.

În sfârșit, un alt lucru despre care reprezentanții firmelor participante la această fază a programului au trebuit să învețe a fost acela al modului în care să abordeze relația cu potențialii vizitatori ai standului. În cazul târgului din Dubai, de exemplu, ei vor avea de-a face cu vizitatori aparținând unei lumi cu o cultură deosebită, cu alte concepții despre viață, civilizație și comerț, cu alte obiceiuri și reguli de conduită. Așa cum atrăgea atenția unul dintre consilieri, un singur gest care nouă ni se pare firesc, dar pentru ei nu este, poate îndepărta un client potențial. „Chiar o ținută neadaptată îi poate face să nu mai dorească să viziteze standul“, avertiza acesta.

Și pentru ca totul să fie și mai complicat, au fost analizate și aspecte implicate de legislația locală. Astfel, dacă în Europa a oferi spre degustare un pahar de vin apare ca un gest firesc, în Emiratele Arabe Unite conduce la o amendă uriașă, urmată de expulzare. Acesta este doar unul dintre multele exemple posibile referitoare la ceea ce participanții la târg au trebuit să învețe.

Un nou model de afacere

Acum, atât reprezentanții firmelor ce vor pleca la târguri, cât și consilierii ce i-au instruit se simt ca în fața unui examen. Ceea ce și este, de fapt!

„Ca urmare a programului de instruire, IMM-urile participante au declarat că se simt pregătite să abordeze piețele externe cu produse noi sau îmbunătățite, cu un brand adaptat mediului de afaceri internațional și cu o viziune diferită asupra pașilor de urmat pentru a exporta.

Deși rezultatele sunt încă incipiente la nivel național, CAE au potențialul de a deveni modele de afaceri cu impact real în dezvoltarea exportului, în măsura în care sunt legate direct cu celelalte instrumente de susținere a exportului administrate de Ministerul pentru Mediul de Afaceri de Comerț și Antreprenoriat precum participarea la evenimentele promoționale internaționale sau programele de finanțare“, ne-a declarat Adriana Dobrilă, reprezentant al TDP Partners, unul dintre managerii acestui proiect.

Vom mai adăuga doar că acest proiect este realizat de asocierea Gama Proconsult – Camera de Comerț și Industrie Prahova – Inpulse Partners – TDP Partners, în urma procedurii de achiziție publică organizată de Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat și este cofinanțat printr-un grant din partea Elveției, prin intermediul Contribuției Elvețiene, în valoare de 7.891.553 lei.

Alexandru GRIGORIEV

Add a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.