Dublul standard, recunoscut de Parlamentul European

În ultimii doi ani oficiali din mai multe țări est-europene au semnalat faptul că industria alimentară din Vest a „inventat“ un standard care nu ar trebuie să existe. Este vorba de comercializarea de produse care au o calitate mai slabă, uneori îndoielnică comparativ cu magazinele occidentale. Cu alte cuvinte, numele produsului e identic, cu același design și ambalaj, dar calitatea este uneori foarte diferită. Reprezentanți ai companiilor alimentare s-au apărat susținând că nu fac altceva decât să modifice rețetele după gustul local, motivația fiind criticată de răspunsul consumatorilor est-europeni printr-o afirmație de genul „cu alte cuvinte, avem gusturi mai proaste…“

Nu doar alimentele

Potrivit raportului publicat la începutul lunii de Parlamentul European privind dublul standard în ceea ce piveşte calitatea produselor comercializate în Uniunea Europeană, situația nu se rezumă doar la alimente. Calități diferite au și detergenţii sau produsele de îngrijire corporală. Adică situația este mult mai gravă decât se credea inițial. Revenind la alimente, raportul european nu face altceva decât să recunoască problemele reclamate cu un an în urmă de mai mulți lideri din țări est-europene. Este vorba de „alimente cu compoziţii total diferite din punctul de vedere al reţetei, al ingredientului de bază folosit sau al cantităţii acestui ingredient inclusă în produsul respectiv, în funcţie de ţara pentru care sunt destinate“, după cum se arată în raportul Parlamentului European. În document se mai consemnează că sunt cazuri în care erau schimbate aromele sau chiar ingredintul principal, la care se adaugă și gramajele inferioare. Din ancheta parlamentarilor europeni mai reiese că au fost cazuri când pe piață a apărut un produs cu o calitatea superioară, ca mai apoi producătorii să schimbe rețeta folosind ingrediente ieftine, în condițiile în care a crescut și prețul respectivului produs. În legătură cu toate aceste probleme, preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, s-a implicat personal în problema produselor alimentare cu dublu standard din Uniunea Europeană. „Nu-mi place ideea că ar exista un fel de categoria a doua în Europa. Vom urmări în continuare scopul nostru comun, cel de a pune punct acestei practici discriminatorii“, a declarat recent preşedintele Comisiei Europene.

Liste negre

Printre altele, raportul Parlamentului European arată că, „indiferent că este vorba despre promovarea, vânzarea sau furnizarea de produse, companiile ar trebui să le ofere consumatorilor informaţii exacte, care să le permită acestora să facă o alegere în cunoştinţă de cauză atunci când vor să cumpere un produs“. Între recomandările specialiştilor europeni se regăseşte întocmirea unei liste negre a producătorilor care practică dublul standard în ceea ce priveşte calitatea produselor pe care le distribuie în spaţiul european, conducând, astfel, la alterarea calităţii produselor în cazul în care acestea sunt distribuite în estul Europei, faţă de cele destinate consumatorilor din Vest. Concret, potrivit raportului Parlamentului European, problema dublului standard în ceea ce priveşte calitatea produselor în diferite state membre sau în diferite regiuni şi pieţe locale vizează următoarele acțiuni ale producătorilor:

• producătorul distribuie pe diverse pieţe produse cu arome şi compoziţii diferite, cu un ingredient principal diferit, dar având acelaşi aspect şi acelaşi ambalaj;
• producătorul plasează produse cu diferite calităţi pe piaţă, dar cu acelaşi ambalaj sau cu unul extrem de asemănător;
• producătorul plasează produse cu greutăţi diferite pe pieţele europene, însă cu acelaşi ambalaj sau unul similar;
• atunci când lansează un produs nou pe o anumită piaţă, producătorul foloseşte un produs cu o compoziţie de o calitate superioară, cu scopul de a atrage atenţia consumatorilor şi a-i învăţa pe aceștia să cumpere produsul, urmând ca, după o anumită perioadă, să apară o „schimbare a reţetei“ fără nicio schimbare în ceea ce priveşte ambalajul sau modul de prezentare a acestuia.

Câteva soluții

Comisia pentru Agricultură din cadrul Parlamentului European a adus noi propuneri ce vizează soluţionarea problemei dublului standard de calitate a produselor alimentare. Într-un proiect de aviz înaintat Comisiei pentru Piaţa Comună şi Protecţia Consumatorilor, europarlamentarii propun introducerea la nivelul statelor membre a unui sistem prin care consumatorii să fie informaţi despre reţetele locale folosite pentru prepararea anumitor alimente. „Până când această practică este oprită și pentru a îmbunătăţi imaginea producătorilor care folosesc reţete locale ar trebui introdus un sistem care să indice rețetele locale utilizate în pregătirea produselor specifice, într-un mod care respectă dreptul consumatorului de a alege în cunoștință de cauză și de a-şi exprima preferințele“, se arată în document. Mai mult decât atât, Comisia Europeană a anunţat oficial că va lansa în luna mai o campanie de testare a produselor alimentare în 16 ţări ale Uniunii Europene. „Protocolul comun de testare ar trebui să fie gata până în luna aprilie. În luna mai ar urma să fie lansată o campanie de testare, cu participarea a cel puţin 16 ţări, selectate pe criterii geografice şi de mărime. Testele vor include formarea unui coş comun de produse comercializate în cele mai multe dintre statele membre; vor fi efectuate verificări privind compoziţia chimică şi gustul. Sperăm să prezentăm primele rezultate înainte de sfârşitul anului 2018“, a precizat Vera Jourova, comisarul UE pentru Justiţie, Consumatori şi Egalitate de Gen.

Opt din zece români cumpără de la hypermarket

Opt din zece români (81,9%) îşi fac cumpărăturile de la hypermarket, iar principalul criteriu care stă la baza achiziţionării unui produs este preţul, reiese dintr-un studiu online realizat de către o companie de consultanţă, preluat de Agerpres. Conform cercetării, 63,2% dintre respondenţi au menţionat faptul că achiziţionează atât produse locale, cât şi internaţionale, iar cele mai cumpărate produse sunt cele alimentare, majoritatea lactate, legume şi carne. De asemenea, la întrebarea „Pe care dintre următoarele certificări le cunoşti?“, cele mai cunoscute certificări de către respondenţi au reieşit a fi „frunza europeană“ pentru agricultură ecologică (62,5%), EU Ecolabel (58,1%) şi sigla „AE“ (52,2%). Referitor la aspectele de care ţin cont românii atunci când cumpără produse alimentare sau nonalimentare, cel mai important criteriu este preţul (76%), urmat de ingrediente/conţinut (74,2%). Criteriul certificării contează cel mai puţin pentru cumpărători, res­pectiv în proporţie de 27,2%.

Bogdan PANȚURU