fbpx
reclama youtube lumeasatuluitv

Conservfruct Bălţăteşti: „Gospodinele îşi pot umple cămările şi de la noi“

Share Button

conservfruct– Jumătate de milion de tone de legume prelucrate
– Cinci milioane de conserve livrate pieţei
– 35% din producţie la export

În condiţiile în care magazinele mari şi mici oferă consumatorilor cantităţi tot mai mari de legume refrigerate şi congelate, iar piaţa este saturată de conserve aduse de peste mări şi ţări, cum rezistă concurenţei, cum se descurcă cei care procesează legumele şi fructele româneşti, în condiţiile în care, se ştie, după 1990 multe din unităţile de profil din Târgu-Neamţ, Răducăneni, Huşi şi altele din această parte de ţară au rămas doar o amintire?

SC Conservfruct Bălţăteşti – Neamţ, firma unde am dialogat cu administratorul acesteia, domnul Constantin Cojocaru (foto), se află în această perioadă în plin sezon de producţie. „Am început, ca în fiecare an, ne spune domnia sa, cu fructele: cireşe, vişine, căpşune, caise etc. Apoi, pe măsură ce au apărut, am prelucrat legume şi continuăm cu murături, zacuscă, tocană ş.a. până la sfârşitul lunii octombrie.“

Sprijin de la Uniunea Europeană

Firma nemţeană e un exemplu, am zice, de perseverenţă. Preluată de la CLF Târgu-Neamţ, aproape ruinată şi cu utilajele, câte mai erau, dezafectate, fabrica a reuşit, cu greutăţi deosebite, să reziste. „Cu cele aproape două milioane de euro nerambursabile, pe care le-am primit de la Uniunea Europeană în urmă cu cinci ani, ne-am transformat într-o fabrică modernă de procesare a legumelor şi fructelor, care îndeplineşte toate condiţiile impuse pe piaţa europeană, spaţii frigorifice de păstrare a materiei prime etc. Ca urmare, până la 35% din producţie pleacă la export, în special în ţările unde sunt comunităţi importante de români: Spania, Italia, Grecia, Germania. Aş remarca faptul că toate conservele pe care le trimitem în afară sunt apreciate şi pentru că reţetele sunt moldoveneşti, «ca la mama acasă». Castraveţii sunt puşi în saramură, zacusca conţine ciuperci de pădure şi exemplele ar putea continua.“

Materia primă şi forţa de muncă, deficitare

2013 este un an bun şi pentru fabricanţii de conserve. „Estimăm că vom prelucra circa jumătate de milion de tone de legume şi fructe şi vom livra pieţei cinci milioane de borcane cu conserve, subliniază domnul Cojocaru. În ce ne priveşte, avem garanţia că şi în acest an gospodinele din România îşi pot umple cămările de la noi, dar şi românii din străinătate“, ne mai spune administratorul firmei.

Conservfruct Bălţăteşti se aprovizionează cu materie primă din judeţele învecinate, dar baza o constituie bazinele legumicole din Brăila şi Galaţi. Din păcate, an de an, numărul producătorilor de legume scade. Situaţia este generată de lipsa forţei de muncă şi, de ce nu, de preţurile obţinute pentru marfa livrată. Tot mai puţini oameni sunt dispuşi să lucreze în agricultură şi în legumicultură în special, unde efortul este deosebit. Ar exista o soluţie? „Fără îndoială – vine răspunsul – dacă producătorii de legume şi, mă refer în special la cei din judeţele mai mici, s-ar asocia în grupuri de producători, beneficiind de sprijinul statului. Nu mai vorbesc de organizarea unor ferme specializate care să ne ofere nouă, procesatorilor, cantităţile necesare de materie primă.“

Bulion din China, fasole din Ungaria

De la reprezentantul societăţii aflăm că sunt probleme deosebite şi în ceea ce priveşte piaţa de conserve, unde există încă multă marfă la negru, ceea ce înseamnă că producătorul ţine în stoc marfa care presupune costuri mai mari. Mai mult, accesul la marile magazine este, ca urmare a condiţiilor impuse de acestea, prohibitiv, în timp ce pe rafturi pot fi văzute conserve străine: castraveţi din Bulgaria, fasole din Ungaria, conserve şi fructe din Turcia, nu de puţine ori de calitate îndoielnică, şi bulion din … China – acesta este adus în recipiente mari şi îmbuteliat în ţară după ce i se adaugă amidon şi alte substanţe care, până la urmă, sunt dăunătoare sănătăţii.

În ultima vreme statul a luat unele măsuri, cum ar fi, de pildă, ambalajele pentru care producătorul primeşte înapoi jumătate din suma cheltuită sau sprijinul acordat grupurilor de producători. „Sunt măsuri bune, subliniază managerul unităţii din Bălţăteşti, dar sunt încă insuficiente pentru a proteja industria naţională de profil. Să nu uităm că, în ceea ce priveşte suprafaţa cultivată cu legume, România deţine locul al treilea în Europa, dar ca producţie suntem în urma Ungariei, unde legumele sunt cultivate pe suprafeţe mai mici. Iată încă un motiv care impune, spun eu, ca statul să intervină mai hotărât în sprijinul legumicultorilor şi al industriei de profil.“

Stelian CIOCOIU

One Comment

Add a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.