cemrom doloflor

Din „textele“ traderilor: Preţul cerealelor, influenţat de pieţele internaţionale

Share Button

piata-porumbuluiÎn plin scandal al preţurilor la cereale, considerate foarte mici de către fermieri, reprezentanţii Asociaţiei Române a Comercianţilor de Produse Agricole (ARCPA) au organizat recent, la Bucureşti, o întâlnire cu presa.

Traderii au vrut să lămurească, în cadrul unui media breakfast, unele aspecte privind funcționarea pieței, să explice mecanismele care duc la formarea prețului de achiziție și influența hotărâtoare pe care o au piețele extracomunitare și piața comună europeană. Nu în ultimul rând, au prezentat, pe scurt, activitatea asociației.

ARCPA a fost reprezentată de: Vasile Varvaroi, președintele Asociației, membru în consiliul de administrație al Cargill România; Ofelia Nalbant, vicepreședinte, director comercial la Agrium-Agroport România; Victor Beznea, membru, director general la Prutul Agri Trade; Robert Arsene, membru, director general al Agricover.

Sprijin pentru managementul riscului

Vasile Varvaroi a afirmat în deschiderea evenimentului, după ce a prezentat pe scurt asociația, că firmele membre au o experiență bogată în ceea ce privește comerțul cu cereale, iar experienţa privind pieţele şi culturile din întreaga lume le permite să transmită fermierilor o gamă largă de soluţii.

„Încurajăm orice strategie agricolă bine gândită, care se bazează pe comerţul liber şi deschis, pe pieţe eficiente şi transparente, care adoptă ştiinţa şi încurajează investiţii suplimentare în cercetarea şi educaţia agricolă. Noi considerăm că această combinaţie este crucială, pentru ca agricultura să fie profitabilă şi, în consecinţă, agricultorii să investească în culturile adecvate, pe terenul adecvat, în cantităţi corespunzătoare şi cu tehnologia adecvată“ – a declarat Varvaroi.

În opinia sa, volatilitatea preţurilor se rezumă la managementul riscului pentru clienţii pe care îi deservesc şi ajutarea acestora să înţeleagă dinamica pieţei şi posibilul impact al acesteia asupra activităţii lor.

România exportă 7-10 mil. tone de cereale

Președintele ARCPA a menționat că, într-un an normal, România exportă 7-10 milioane de tone de cereale și plante oleaginoase. În raport cu comerțul global, această valoare reprezintă numai 1%.

Varvaroi a menționat că nu se poate face referire la evoluția unei situații de pe piața locală fără a ține cont de contextul internațional și de prețurile practicate la marile burse (Paris sau Chicago), unde grâul se tranzacționează acum cu puțin peste 180 de euro/t, comparativ cu până la 300 de euro/t anul trecut.

De fapt, acest aspect a fost repetat de multe ori, aproape obsesiv, și de ceilalți vorbitori. Ei consideră că anul acesta nu poate fi comparat cu 2012, când producțiile mondiale au fost mai mici. Or, în 2013, oferta de produse a crescut în urma producțiilor agricole mari.

Totodată, s-a spus că trebuie să se țină cont de prețurile practicate în zonă. De exemplu, ponderea cea mai mare, în zona Mării Negre, o au Rusia și Ucraina (unde producțiile au crescut cu peste 30 milioane de tone, comparativ cu 2012), care vor exporta în acest an peste 50 mil. t. Aceste țări preferă să vândă la prețuri mai mici decât cele practicate pe plan internațional, pentru a evita excedentul de produse, deci scăderea prețurilor lor interne.

Însă cele mai mari producții sunt în America de Nord, America de Sud și Australia, zone care dictează prețurile la nivel mondial.

În opinia traderilor, practic, numai apariția unei cereri foarte mari pe piață, cum s-a întâmplat anul trecut cu China (import masiv de grâu), ar putea duce la o creștere semnificativă a prețurilor.

Randamentele, „îngropate“

Cu toate că unul dintre punctele anunțate se referea la producțiile agricole, subiectul a fost repede „îngropat“. Conform previziunilor ARCPA, producția medie de grâu s-ar situa la 4 t/ha. În România însă nu a fost înregistrată niciodată o astfel de valoare medie în ultimii ani. Cele mai bune randamente abia dacă au ajuns la aproximativ 3,5 t/ha (3.403 kg/ha în 2008 și 3.663 în 2011), de regulă acestea fiind situate sub 3 t/ha (în anii 2007, 2009, 2010).

„Nu cumva umflarea prognozei a avut drept scop coborârea prețurilor de achiziție la poarta fermei?“ – i-am întrebat pe traderi, dar am rămas fără răspuns.

În urma acestei discuții, ei au refuzat să mai ofere presei date referitoare la producțiile medii anticipate pentru celelalte culturi de câmp.

Preţurile, „top secret“

Interesant ni s-a părut că, printre obiectivele ARCPA, prezentate de Vasile Varvaroi, se află „informarea corectă și continuă asupra prețurilor locale și internaţionale“. Numai că, pentru presă, prețurile interne au fost „top secret“. În ciuda insistențelor reprezentanților mass-media, membrii asociației au refuzat să expună măcar o plajă largă a prețurilor de achiziție, practicate în România. Cică statutul nu le-ar permite să vorbească despre prețuri, chiar dacă ele variază cu cel mult 5 bani/kg, companiile membre fiind în concurență pe piață. Regretabilă această poziție!

Preţ credibil, preţ plătibil

Președintele ARCPA a încercat să explice că prețul de achiziție trebuie să fie unul credibil, plătibil, pentru o anumită destinație, la un anumit timp, piața fiind volatilă.

De exemplu, în cazul grâului exportat în Egipt, s-a făcut referire la un preț de vânzare acolo de peste 190 euro/t, mult mai mare decât valoarea de achiziție (145-150 euro/t). Numai că, la costul de achiziție, se adaugă transportul intern, în funcție de distanță – 15 euro/t dacă grâul este adus din Ialomița sau 25 euro/t, din Dolj – și taxele portuare, inclusiv „taxa Mazăre“ (impusă de primarul Constanței), în total de vreo 10 euro/t, plus transportul cu vaporul până în Egipt, care înseamnă încă 20 euro/t. Prin însumare, se ajunge la cca 190 euro/t.

În concluzie, traderii consideră că profitul lor este foarte mic, comparativ cu cel al fermierilor. După calculele negustorilor, investiția (toate costurile) în cultivarea cu grâu a unui hectar este de 230-280 de lei, în funcție de tehnologie, iar mulți fermieri mari produc în jur de 6 t/ha (date prezentate de Robert Arsene). În urma unei producții medii de numai 4 t/ha, la prețul de vânzare de 650 de lei/t, rezultă 2.640 de lei/ha, se scade arenda, dar se adaugă subvenția, deci rezultă un câștig mult mai mare decât al comercianților.

„Rata profitabilității într-o fermă profesionistă depășește 30%. În aceste condiții, nu putem vorbi de o afacere neprofitabilă“ – a menționat Arsene.

În cadrul discuțiilor s-a mai vorbit despre posibilitatea înființării unei burse a cerealelor în România, probabil în viitorul îndepărtat, din cauza lipsei competitorilor, piața noastră fiind considerată imatură. De asemenea, s-a spus că spațiile de depozitare însumează 16 milioane de tone, deci ar acoperi producțiile României.

Pe scurt, despre ARCPA

Vasile Varvaroi a afirmat că ARCPA a luat ființă în anul 1998, având ca obiectiv principal liberalizarea comerțului cu cereale și crearea pe piața românească a unui mediu competitiv și eficient, pentru toți participanții. Ca mai toate asociațiile profesionale non-profit, urmărește, în primul rând, dezvoltarea legislației în domeniu.

Dintre obiectivele enumerate, amintim creșterea competitivității exporturilor românești, informarea corectă și continuă asupra prețurilor locale și internaţionale, promovarea și implementarea în cadrul sectorului agricol a unui comerț bazat pe reguli corecte de piață, promovarea și reprezentarea intereselor comune ale membrilor asociației în relațiile cu organismele guvernamentale.

Membrii ARCPA sunt importante companii românești și internaționale, precum Alfred C. Toefer România, Agrium-Agroport România, Agrofam Holding, Agricover, Ameropa Grains, Bunge, Cargill România, CHS Agritrade, Eurosiloz, Glencore Protein România, Nidera România, Sam Mills, Voest Alpine Intertrading.

Traian DOBRE

Add a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.