Comisia Europeană schimbă regulile „jocului“ la creditele de consum

Share

Comisia Europeană a lansat recent un set de propuneri care să modifice Directiva 48 din 2008 în beneficiul consumatorilor. Principalele noutăți vizează includerea în sfera reglementării a împrumuturilor de valoare mică, eliminarea practicilor înșelătoare și plafonarea costurilor pentru consumatori.

Mai exact, noua Directivă încearcă să elimine îngrijorările privind proliferarea împrumuturilor de valoare mică ce vin la pachet cu costuri excesive, furnizorii acestora profitând uneori de slaba informare a consumatorilor sau chiar de inducerea lor în eroare prin diverse practici, informează CE într-un document preluat de conso.ro.

De altfel, în fișa informativă din 30 iunie care însoțește anunțul privind propunerea de text de modificare a Directivei se precizează explicit că, deși creditul de consum ajută consumatorii să își finanțeze achiziția unor bunuri și definitivarea unor proiecte, „în cazul în care costurile creditelor sunt excesive, condițiile lor neclare sau consecințele nu sunt evaluate cu atenție, creditul devine un risc“.


Noile propuneri ale Comisiei Europene apar și în contextul în care digitalizarea a schimbat profund sectorul creditării, au apărut noi jucători și noi produse, iar 6 din 10 consumatori, potrivit unui sondaj derulat în 21 de state membre, se confruntă cu dificultăți financiare de la începutul pandemiei.


Și împrumuturile sub 200 euro vor fi monitorizate

Explozia creditelor rapide, cu valori mici și costuri piperate, a intrat în atenția UE, iar noua formă a Directivei introduce în sfera de reglementare și creditele cu o valoare sub 200 de euro care scăpau de monitorizare și reglementare în vechea formă a acesteia. De menționat, în context, că aceste credite ajung, în prezent, în România, să aibă, la unii dintre furnizorii lor costuri care au un potențial uriaș de supraîndatorare.

De exemplu, IFN-ul Z. Credit are în ofertă și un împrumut cu dobânda de 2% pe zi. În exemplul existent pe site-ul finanțatorului se menționează că pentru 1.000 lei împrumutați valoarea dobânzii este de 20 lei pe zi, ceea ce face că în cazul unui împrumut pe 30 de zile DAE să ajungă la nu mai puțîn de 30.341% (peste treizeci de mii la sută)!

Potrivit noilor propuneri, Comisia Europeană propune ca informările adresate consumatorilor să poată fi citite în bune condiții pe dispozitivele digitale. Informațiile trebuie să fie clare, în limbaj accesibil și este recomandată evitarea supraîncărcării cu date care nu sunt necesare.

Combaterea practicilor înșelătoare

Se vor combate practicile care exploatează comportamentul consumatorilor, precum legarea produselor (oferirea de pachete de produse), utilizarea pe formularele de produs a unor casete prebifate, precum și împrumuturile nesolicitate (pe modelul cardurilor de credit primite în cutia poștală, cum se procedează pe scară largă în SUA). Comisia Europeană are în vedere și îmbunătățirea normelor privind evaluarea bonității consumatorilor, și anume capacitatea lor de a rambursa creditul într-un mod durabil, care să prevină supraîndatorarea.

Plafonarea costului creditului pentru consumatori

Un subiect altădată tabu, plafonarea costurilor pentru consumatori, se regăsește acum pentru prima dată într-o reglementare propusă de Comisia Europeană.

La capitolul 31 din nouă formă a Directivei se precizează că „statele membre introduc plafoane pentru una sau mai multe dintre următoarele: ratele dobânzilor aplicabile contractelor de credit, rată anuală procentuală a costurilor totale, costul total al creditului pentru consumator“.

Având în vedere realitățile extrem de diferite din statele membre, în unele dintre ele existând deja asemenea plafoane, iar în altele nu, cum este și cazul României, Comisia Europeană a decis să lase la latitudinea statelor membre modul concret de acțiune în această direcție, inclusiv în ceea ce privește costurile totale pentru consumator.

Românii se împrumută tot mai mult

Numărul românilor care s-au împrumutat la Instituțiile Financiare Nebancare (IFN) a crescut puternic în ultimii ani, concurând astfel tot mai mult băncile, arată statisticile Băncii Naționale a României (BNR). Astfel, în 2019, IFN-urile și-au majorat numărul de clienți persoane fizice cărora le-au acordat credite cu valori mari, de peste 20.000 de lei (în jur de 4.000 de euro), cu 19.090, față de doar 16.501 în 2017. Comparativ, în 2016, clienții IFN-urilor s-au înmulțit cu doar 7.462, iar în 2015 cu numai 2.060. Numărul persoanelor fizice cu credite la IFN-uri a ajuns astfel la 75.111 la finalul lui 2018, aproape încă o dată mai mulți decât în urmă cu doi ani, în decembrie 2016, când erau numai 39.520. Și numărul creditelor cu valori de peste 20.000 de lei acordate de IFN-uri a crescut în 2018 cu 23.042, față de un avans de doar 22.542 în 2017. Numărul total al creditelor a ajuns la 8.960 la sfârșitul lui 2018, încă o dată mai multe decât erau în decembrie 2016, doar 4.360.


La începutul anului 2021, Curtea Constituțională a României a declarat neconstituțională o lege votată în 2020 de Parlamentul României care prevedea plafonarea dobânzilor la credite – atât pentru creditele ipotecare, cât și pentru creditele de consum bancare, dar și pentru creditele de consum acordate de IFN-uri.


Ion BOGDAN