Legislatie

APIA avertizează: sancțiuni drastice pentru arderea miriştilor şi a resturilor vegetale!

Share

Fermierii sunt verificați cu rigurozitate în ceea ce privește curățarea terenurilor și arderea miriștilor. Există câteva condiții pe care aceștia trebuie să le respecte, iar încălcarea lor atrage sacțiuni importante.

Legea stipulează că „protecţia mediului constituie o obligaţie a tuturor persoanelor fizice şi juridice, de aceea nu se ard miriştile, stuful, tufărişurile sau vegetaţia ierboasă fără acceptul autorităţii competente pentru protecţia mediului şi fără informarea în prealabil a serviciilor publice comunitare pentru situaţii de urgenţă.“

Constituie infracţiuni şi se pedepsesc cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă următoarele fapte dacă au fost de natură să pună în pericol viaţa ori sănătatea umană, animală sau vegetală: arderea miriştilor, stufului, tufărişurilor şi vegetaţiei ierboase din ariile protejate şi de pe terenurile supuse refacerii ecologice.


„Interdicţia arderii miriştilor şi a resturilor vegetale pe terenul arabil, precum şi a vegetaţiei pajiştilor permanente este o normă promovată prin măsuri legislative, care contribuie la stabilizarea sau reducerea concentraţiilor de gaze cu efect de seră şi este important ca fermierii să conştientizeze că arderea miriştilor, a resturilor vegetale rezultate după recoltarea culturilor de pe terenurile arabile are consecinţe negative asupra solului şi mediului înconjurător“, precizează APIA într-un comunicat.


În Anexa II la Regulamentul (UE) nr. 1306/2013, sunt transpuse în legislaţia naţională prin Ordinul MADR/MMAP/ANSVSA nr.  352/636/54/2015 pentru aprobarea normelor privind ecocondiţionalitatea în cadrul  schemelor şi măsurilor de sprijin pentru fermieri în România, cu modificările şi  completările ulterioare. Fermierii care procedează la arderea miriştilor şi a resturilor vegetale pe terenul arabil, precum şi a vegetaţiei pajiştilor permanente riscă sancţiuni administrative sub forma unor reduceri sau a unor excluderi din cuantumul total al plăţilor efectuate sau care urmează să fie efectuate, conform celui mai recent comunicat al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură.

Printre cerințele obligatorii pentru fermieri potrivite standardului pentru bunele condiţii agricole şi de mediu ale terenurilor GAEC 6 este și „Menţinerea nivelului de materie organică din sol, inclusiv interdicţia de a incendia miriştile arabile“, încadrat în domeniul „Mediu, schimbări climatice, bunele condiţii agricole ale terenurilor“; aspectul „Sol şi stoc de carbon“ se referă la interdicţia arderii miriştilor şi a resturilor vegetale pe terenul arabil, precum şi a vegetaţiei pajiştilor permanente.

Potrivit statisticilor APIA, anul acesta totalul suprafeţei de teren arabil şi pajişti permanente arsă arată că în lunile februarie, martie şi aprilie s-au înregistrat cele mai mari suprafeţe arse, respectiv în februarie: 824,34 ha, martie – 290,17 ha şi aprilie – 561,99 ha. „Arderea miriştilor şi a resturilor vegetale afectează sechestrarea carbonului în sol. Astfel, creşte riscul la eroziune şi în atmosferă se degajă CO2, conducând la amplificarea gazelor cu efect de seră. Fermierii trebuie să devină conştienţi că intensificarea producerii incendiilor miriştilor şi resturilor vegetale pe terenul arabil creşte riscul la eroziune a solului şi în atmosferă se degajă CO2, conducând la amplificarea gazelor cu efect de seră“, precizează agenţia.

APIA a încheiat Protocolul de colaborare cu Garda Naţională de Mediu (GNM) şi cu Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă (IGSU), în baza căruia părţile se angajează să colaboreze pentru creşterea eficienţei acţiunilor de control privind respectarea de către fermierii care solicită sprijin financiar din fonduri europene şi naţionale a bunelor condiţii agricole şi de mediu referitoare la arderea miriştilor şi a resturilor vegetale pe terenul arabil şi la arderea pajiştilor permanente, pentru protejarea mediului împotriva poluării şi prevenirea incendiilor.

Incendiul este localizat prin intermediul unei aplicaţii informatice puse la dispoziţie de către APIA, urmând ca între reprezentanţii GNM/IGSU şi cei ai APIA să aibă loc un schimb de informaţii referitoare la locul producerii arderilor. Acestea se referă la localizarea aproximativă în teren, elemente de orientare în teren sau adresa, momentul în care s-a produs sau semnalat arderea (data şi ora), respectiv natura culturilor/miriştilor afectate şi/sau datele de identificare ale fermierului/ fermierilor.

După ce informațiile sunt culese, acestea sunt transmise prin e-mail, însoţite de marcarea zonei în care s-a produs arderea miriştilor şi a resturilor vegetale ori a vegetaţiei pajiştilor permanente (print-screen-ul din aplicaţia informatică). Următoul proces este acela în care reprezentanţii APIA întreprind vizite în teren, identifică şi comunică reprezentanţilor GNM/IGSU datele de contact ale fermierului/fermierilor pe terenul căruia / cărora a avut loc arderea, efectuează verificări la faţa locului în scopul întocmirii raportului/rapoartelor de control şi realizează fotografii relevante.

Respectarea cerinţei GAEC 6.2 este verificată la nivelul parcelei agricole a fermierilor care au depus cereri unice de plată, elementul de control reprezentându-l existenţa unor indicii privind arderea miriştilor sau a resturilor vegetale pe terenul arabil, precum şi a vegetaţiei pajiştilor permanente, potrivit Anexei nr. 2 din Ordinul MADR nr. 999/2016 privind aprobarea sistemului de sancţiuni administrative pentru ecocondiţionalitate aplicabil schemelor şi măsurilor de sprijin pentru fermieri începând cu anul 2016, cu modificările şi completările ulterioare. (…) În situaţia în care nu sunt respectate normele privind ecocondiţionalitatea în orice moment în cursul anului calendaristic în cauză şi când respectiva neconformitate este rezultatul unei acţiuni sau omisiuni direct imputabile beneficiarului care a solicitat plăţi în cadrul schemelor şi măsurilor de sprijin privind schemele de plăţi directe sunt aplicate sancţiuni administrative sub forma unor reduceri sau a unor excluderi din cuantumul total al plăţilor efectuate sau care urmează să fie efectuate beneficiarului“, cu excepţia cazurilor de forţă majoră sau a circumstanţelor excepţionale prevăzute de regulamentul menţionat (de la 5% până la 100%), după cum se precizează în comunicatul APIA.

Anca LĂPUȘNEANU

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *