Cap-pătratul cu multe fețe

Tot mai multe voci susțin că anul 2021 nu va fi ușor deloc. Mai mult decât atât, se anticipează izbucnirea unui conflict major în lume, ca să nu spunem cel de-al Treilea Război Mondial. De exemplu, experții susțin că Taiwanul va fi probabil următorul punct de aprindere al unui război mondial din cauza Chinei. Chină care, de ceva timp, face exerciții militare ample în zonă. În acest context anumiți oficiali spun că Asia seamănă în prezent foarte mult cu Europa în ajunul Primului Război Mondial. În același timp, situația de la granițele Ucrainei devine din ce în ce mai complicată. După ce SUA au trimis două nave de război în Marea Neagră, Rusia și-a mutat mai multe nave din Marea Caspică la Marea Neagră pentru „proceduri de rutină“. Dacă mai punem la socoteală și pandemia globală, experții avertizează că a început un „deceniu de îngrijorare“.

Și toate acestea în condițiile în care, în acest moment, există 14.500 de focoase nucleare în lume, iar Rusia și SUA dețin aproximativ 13.350, adică 92%. În acest context să ne aducem aminte că savantul Albert Einstein considera la un moment dat că al Treilea Război Mondial va fi un conflict ce va depăși toate războaiele la un loc referitor la impactul distructiv după dezvoltarea armelor nucleare de la finalul celui de-al Doilea Război Mondial. „Armele nucleare au capacitatea de a devasta Pământul, riscul unui război atomic fiind prăbușirea civilizației umane și chiar dispariția vieții“, spunea Einstein. Totuși, cum s-a ajuns la o situație atât de tensionată? Este posibil ca pandemia globală să nu fi făcut decât să catalizeze niște procese, să amplifice niște nemulțumiri, dar și pretenții ale unor state… Cert este un lucru… Geometria politico-economică a lumii se schimbă. La finalul procesului care poate dura un an, doi sau zece nimic din ce știm acum nu va mai fi… Nu va mai fi un „jandarm“ mondial, ci doi, trei sau… niciunul. Va fi mai bine, va fi mai rău decât în ultimele zile ale „capitalismului clasic“? Timpul va răspunde. Vom mai citi peste câțiva ani informații de genul că, profitând de pandemie, nu mai puţin de 13 miliardari și-au văzut bogăția crescând cu peste 500%? Adică, s-a constatat că cei 2.365 de miliardari care trăiesc pe planeta Pământ

și-au văzut bogăția crescând cu circa 4 trilioane de dolari – o creștere de 54%, pe parcursul unui an. Cu alte cuvinte, averea totală deținută de miliardari a crescut la 12,39 trilioane de dolari, în creștere de la 8,04 trilioane de dolari. Va mai fi lăcomia un motor de „dezvoltare“ ca până acum? Nu putem ști, dar ceva, totuși, cu siguranță se va schimba.

Despre ce va fi, dr. Alexandru Georgescu, analist strategic Fundația EURISC, declara la un moment dat într-un interviu: „Viitorul democrației în Occident este unul tumultuos. În mare, putem spune că realitatea democrației devine invers proporțională cu zgomotul pe marginea sa ca principiu. În primul rând, transformarea demografică și culturală rapidă, reducerea capitalului social și de încredere și reducerea previzibilității relațiilor sociale au un rezultat nefast – coordonarea și compromisul democratice tot mai dificile. În al doilea rând, președinția «imperială» a Americii, președinția jupiteriană în formare a dlui Macron și lărgirea peste tot în Occident a anvergurii implicării statului în economie, în viața socială și în intimitatea profundă a persoanei sugerează o sporire a puterii relativ la cetățean și o restrângere a autonomiei acestuia. Reacția populistă vestică, din care fac parte Brexitul și fenomenul Trump, au legătură cu distanța din ce în ce mai mare dintre putere și cetățeni, precum și cu gradul în care hotărârile importante sunt luate fără deliberări democratice de către funcționari sau alte figuri fără legitimitate democratică. De multe ori, și puterea Executivului ales, aflată în creștere per ansamblu, pălește în comparație cu cea a funcționarilor și birocraților, mulți dintre ei aflați la nivel supranațional. Fenomenul este sporit de declinul semnificativ al calității membrilor clasei politice peste tot în Vest. În acest sens, democrația este golită de conținut pentru că marile probleme ale momentului nu mai sunt decise sau chiar dezbătute în mod democratic, ceea ce poate duce la rezultate în opoziție față de preferințele reale ale cetățenilor (adesea insuficient studiate), le face vulnerabile la contestare populistă și duce la trendul de scădere a implicării oamenilor în politică, inclusiv prin a vota, a fi membru de partid, a se implica politic prin mijloace legitime etc., ceea ce amplifică problemele democratice.“

Bogdan PANȚURU