Ministerul Fricii

Share

Se spune că, deși trăim într-o lume în care toți părem foarte conectați, suntem, de fapt, extrem de singuri… Și, putem spune, fără teama de a greși, că singurătatea este una dintre cele mai grele boli cu care se confruntă societatea contemporană… Și asta în special de când au luat avânt Internetul și telefonia mobilă. Ironic, nu? Iar singurătatea din Europa și America era o mare problemă chiar și înainte de pandemie… Potrivit unor studii din ultimii ani, singurătatea este un factor de risc echivalent cu fumatul a 15 țigări pe zi. Singurătatea crește „șansele“ de boli cardiace cu 29%, ale unui accident vascular cu 32% și probabilitatea de mortalitate timpurie cu 26%. De asemenea, starea de singurătate este asociată cu depresia, cu stresul și cu stările suicidare. Înainte de pandemie, Studiul Social al Europei (SSE), inițiat de Fundația Europeană pentru Știință, declara că cel puțin 30 de milioane dintre cetățenii Uniunii Europene se simt singuri în mod frecvent. Totuși, numerele ar putea fi mult mai mari, având în vedere că Marea Britanie, o țară evaluată de SSE sub media europeană a singurătății, are nu mai puțin de nouă milioane de oameni care se simt adeseori singuri, conform unui alt studiu efectuat de Crucea Roșie Britanică. Peste Ocean, Radioul Public Național (NPR) a anunțat, în 2018, că aproape o jumătate din populația Americii a experimentat probleme cu singurătatea. Mai mult, un studiu  Eurostat din 2015 a arătat și că 6% dintre europenii adulți nu au la cine să apeleze pentru ajutor la nevoie sau cu cine să își discute problemele personale.

În 2010, un studiu al Fundației pentru Sănătatea Mintală din Marea Britanie a afirmat că, „în general, cu cât ești mai tânăr, cu atât este mai probabil să te simți des singur și să ai stări depresive din cauza singurătății“. Ca atare, tinerii nu sunt doar mai des singuri, ci și mai afectați de această singurătate decât generațiile dinaintea lor. Trendul este confirmat și de un studiu efectuat în 2018 de o companie de asigurări americană, care a declarat că Generația Z (cei între 18 și 22 de ani) sunt „cea mai singură generație“. Destrămarea comunităților locale pare și ea să aibă un rol de jucat în însigurarea societății moderne. Conform The Local France, alături de cei 39% dintre francezi care nu sunt în contact regulat cu familia, 37% nu au legături nici cu vecinii lor. Și toate aceste cifre sunt raportate înainte de pandemie. De câte ori or fi crescut ele acum? De 10, 20, 30 de ori?

Vorbeam cu un amic medic și-mi spunea că acum, în pandemie, numărul tinerilor care apelează la ajutorul psihiatrilor și psihologilor a crescut semnificativ comparativ cu anii anteriori. Și că acest număr crește de la o zi la alta.

Adevărul e că întotdeauna natura se echilibrează sigură. Numai că oamenii nu pot vedea sau simți asta. Dacă înainte de pandemie era un du-te vino continuu – de acasă la serviciu-mall-crâșme-vacanțe la mare, la munte, în străinătate – odată cu începerea pandemiei totul s-a terminat. S-a pus punct. Pentru că omul este totuși o ființă „naturală“, iar mama-natură are toate drepturile asupra lui și a mediului în care trăiește… Cu toate că mulți nu recunosc asta…

Și apropo de singurătate… Potrivit lui Japan Times, Japonia ia măsuri împotriva singurătății, făcând un prim pas major spre abordarea cuprinzătoare a unei probleme omniprezente, numind un ministru al „Singurătății“. Pe fondul problemelor sociale cauzate de pandemie, cabinetul nipon a înființat un grup de lucru care urmărește să abordeze problema singurătății, inclusiv prin investigarea impactului acesteia. Mai ales în condițiile în care numărului de sinucideri din Japonia a crescut alarmant în perioada pandemiei.

Așadar, singurătatea este una dintre marile probleme ale societății actuale. Și ar mai fi una: frica. S-ar putea crea un minister care să gestioneze frica? Păi nu există deja?

Bogdan PANȚURU