Business cu cătină în județul Buzău

Marius Stanciu este un tânăr care are o plantație de cătină în Râmnicu Sărat, județul Buzău. Startul lucrărilor a fost dat de acesta în primăvara anului 2016, iar suprafața inițială a fost de 2 ha, pe care a plantat 3.500 de plante. 2019 este primul an de rod, iar Marius speră ca producția să fie pe măsura așteptărilor sale, circa 5 tone. În continuare, tânărul absolvent de Horticultură ne va vorbi despre soiurile folosite, tehnologia de cultivare și desfacerea producției sale.

– Care este povestea acestei plantații și de ce ai ales cătina?

– După absolvirea Facultății de Horticultură, din cadrul Universității de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București (USAMV), am fost pus în situația de a lua o decizie în legătură cu ceea ce voi face mai departe, din cele două opțiuni pe care le aveam la dispoziție, și anume să îmi caut un job în domeniul meu sau să încerc calea cea grea, dar și cea mai plăcută, de a munci pentru visul meu și nu pentru visul altuia. Decizia nu a întârziat prea mult să apară și în vara aceluiași an eram deja pe câmp în căutarea unei parcele de teren pe care urma să o plantez cu cătină în toamna anului următor.

– În ce an ai înființat plantația și pe ce suprafață?

– Startul lucrărilor a fost dat în primăvara anului 2016, acesta necesitând multă muncă cu defrișarea vegetației din cultura anterioară (o veche livadă de prun), scoaterea rădăcinilor, nivelarea terenului și realizarea arăturii de adâncime pentru o aerație cât mai bună a solului. Suprafața inițială a fost de 2 hectare, pe care am plantat 3.500 de plante.

– Ce soiuri ai ales și ce caracteristici au?

– Soiurile alese pentru a fi plantate au fost în număr de patru: Auraș, Victoria și Ovidiu, plus soiul Star, acesta din urmă fiind un soi mascul. După cum bine se știe, cătina este o plantă unisexuat dioică, ceea ce înseamnă că avem planta femelă și planta mascul într-un raport de 1 la 8 (un mascul și 8 femele) pentru o polenizare eficientă. Caracteristicile soiurilor sunt impresionante, atât din punct de vedere calitativ cât și cantitativ. Victoria este soiul la care calitatea primează prin prisma dimensiunii fructului (0,70 g), dar și prin coloritul său, portocaliu închis, chiar roșiatic, datorându-se conținutului foarte ridicat de beta-caroten. Auraș și Ovidiu sunt soiurile ce răspund pentru cantitate mai mult decât calitate. Recomand celor care vor să cultive cătina să își aleagă soiurile în funcție de destinația fructelor; dacă vor să meargă pe cantitate și procesare, atunci Ovidiu și Auraș sunt cele mai indicate, dacă vor însă fructe aspectuoase pentru consum, în stare proaspătă, atunci soiul Victoria este exact ce le trebuie.

– Câteva aspecte legate de tehnologia de cultivare…

– Ca orice plantă de cultură, cătina are nevoie de o tehnologie adecvată dacă dorim să obținem producții mari și calitate superioară. Materialul săditor trebuie achiziționat de la pepiniere autorizate care să ne garanteze puritatea soiului și un material săditor sănătos. Distanța de plantare se alege în funcție de vigoarea imprimată de geneticul soiului. De exemplu, soiul Ovidiu este foarte viguros, ce necesită 4 metri distanță între rânduri și minimum 1,5 metri între plante pe rând, pe când soiul Auraș este un soi de vigoare mai mică și suportă o densitate mai mare de plante la hectar, acesta dezvoltându-se și rodind bine la o distanță de 3 m între rânduri și 1,25 m între plante pe rând. Pentru a avea plante cu un trunchi drept și pentru a le proteja de vânt avem nevoie de un tutore pentru fiecare plantă care să reziste minimum 3 ani. Solul se menține curat, timp de 2-3 ani, necesitând patru treceri cu freza sau discul, iar în anul fructificării se poate înierba intervalul pentru a ne oferi condiții optime de lucru pe durata recoltării. Cătina cu o tehnologie adecvată rodește în anul al 3-lea de la plantare cu o producție cuprinsă între 3 și 5 tone pe hectar, în funcție de soi. Producția continuă să crească până la 10-12 tone pe hectar prin anul 8-10 de la plantare, iar din anul al 12-lea intră în declin.

– În ce an ai avut producție și care a fost aceasta?

– Ținând cont că primele 2 hectare sunt în anul trei de vegetație, anul aceste este și primul an de rod. O producție exactă nu o pot spune, însă aproximez o cantitate de 5 tone la cele 2 hectare.

– Cum vei realiza distribuția și cum te-ai gândit să intri pe piață?

– Desfacerea este un punct sensibil când vine vorba de pomicultura românească, plecând de la speciile predominante (măr, prun, cireș, cais) până la speciile de arbuști și fructele de pădure. Fiind la început de drum, încă nu am întocmit un plan în ceea ce înseamnă comercializarea fructelor; prioritar pentru mine este să îmi extind suprafața până la 10-15 hectare ca să pot obține anual o cantitate destul de mare încât să pot fi vizibil pe piața cătinei, astfel încât prețul să fie făcut de mine ca producător și nu de comerciant. E destul de cunoscut faptul că o cantitate mare se vinde mai ușor decât o cantitate mică. Să nu uităm că suntem în UE și trebuie să luăm în calcul piața din vestul Europei ca și desfacerea, însă, așa cum vă ziceam, ca să putem visa acolo trebuie să avem cantitate.

– Ce produse vei realiza din cătină?

– Deși, vânzând cătina ca produs final, adică procesând-o și ambalând-o, se obține un preț mult mai ridicat decât vânzând fructele ca materie primă, eu nu am luat încă în calcul varianta procesării întrucât în România birocrația este mare, iar bătaia de cap pentru a putea vinde un suc de cătină sau orice alt procesat din cătină este prea mare și nu cred că se justifică. Având o cantitate de peste 30 de tone anual de cătină, cred că este mult mai ușor pentru orice producător să o vândă ca materie primă procesatorilor mari, iar ei să se poată concentra pe producție și pe extinderea suprafeței cultivate. Procesarea necesită investiție mare, oameni specializați în acel domeniu și, mai ales, mult stres. Specializarea mea este pe producție și îmi place să rămân acolo.

– Ce sumă a presupus o asemenea investiție?

– Din momentul în care am început să cumpăr terenul și până în clipa de față, luând în calcul doar cele două hectare cu plante de anul 3, investiția este estimată la 20.000 de euro, aceasta incluzând și un tractor pomicol achiziționat la mâna a doua. Investiția per total este însă mult mai mare decât această sumă deoarece, pe lângă cele două hectare plantate în urmă cu 3 ani, am tot continuat să mă dezvolt și să plantez; chiar în toamna acestui an va urma să plantez alte 2 hectare deja pregătite (împrejmuite cu gard, arate și frezate). Urmează ca anul viitor să apară și camera de congelare, ceea ce înseamnă o altă investiție de 15.000 de euro, strict nece­sară și fără de care recoltarea fructelor de cătina nu poate fi posibilă.

– Te ocupi singur de plantație?

– Până acum eu am fost și patronul, și muncitorul, încercând pe cât posibil să reduc costurile cu zilierii care oricum sunt foarte greu de găsit. În viitorul apropiat, ținând cont că suprafața se va tot mări, voi încerca achiziția de utilaje mai mari și mai performante decât cele din dotare, astfel încât să pot înlocui în continuare necesarul de forță de muncă. Un singur om poate întreține singur aproape 10 ha cultivate cu cătină dacă dispune de un minim de tehnologie și de o condiție fizică bună, nevoia de oameni rămânând doar în momentul recoltării și plantării, cu toate ca și acolo sunt soluții, însă mult prea costisitoare pentru o suprafață mai mică de 100 de hectare.

Beatrice Alexandra MODIGA