cemrom doloflor

Brânzeturile tradiționale, o afacere cu perspective

Share Button

În satul Preluca Nouă din județul Maramureș, localnicii s-au ocupat dintotdeauna cu creșterea animalelor și prepararea brânzeturilor conform rețetelor moștenite din moși-strămoși. Renumele acestor preparate a depășit granițele județului și au ajuns să fie cunoscute la nivel național. Totul a fost posibil datorită familiei Ungur, care a pus bazele unei afaceri ce, la scurt timp de la înființare, a ajuns să aibă 4 sortimente atestate ca produs tradițional.

O minifermă și ambiții mari

Se spune că românu-i curios din fire. Curioasă am fost și eu în momentul în care am vizitat un târg cu produse tradiționale organizat chiar în curtea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale și am văzut multă lume în fața standului cu brânzeturi din Maramureș. Unii cumpărau brânză dulce, alții smântână, iar atunci când degustau produsele laudele nu încetau a se auzi. Atunci am întrebat cine se ocupă cu prepararea acestor brânzeturi și l-am cunoscut pe domnul Liviu Gheorghe Ungur, un maramureșean mândru și dornic să facă cunoscut satul din care provine. „Noi avem ates­tate 4 produse din lapte: brânza dulce de Preluca, smântâna de Preluca, brânza telemea de Preluca și cașcavalul de Preluca. Avem o minifermă cu un efectiv de 15 vaci Bălțată Românească, dar vrem să achiziționăm și câteva exemplare de Holstein în viitor. Pe lângă laptele pe care îl obținem în propria ogradă, colectăm și de la producători locali. Există cerere de produse autentice în piață și, cum nu ne ajunge producția, am decis să apelăm și la colaboratori pe care ne putem baza“, a precizat fermierul.

Ungur de Preluca este deja un brand printre împătimiții produselor tradiționale și asta deoarece pentru prepararea lor se respectă rețetele autentice, iar fiecare etapă a procesului tehnologic este respectată cu strictețe și se folosesc numai ustensile manuale, după cum susține fermierul maramureșean.

Lucrurile ies mai bine în familie

Afacerile mici, de familie, sunt tot mai des întâlnite în țara noastră. Poate așa trebuia să fie mai demult, iar producătorii locali să fie susținuți mai intens, dar niciodată nu este prea târziu dacă există voință pentru a iniția o activitate care să spună povestea locului din care vii. Alături de familie muncește și domnul Ungur și susține că lucrurile ies mai bine atunci când toți membrii se implică. „Lucrăm mai mult în familie deoarece afacerea este încă mică și la început de drum și nu ne permitem să plătim și salarii. N-ar mai renta, pentru că sunt multe lucruri de care trebuie să mai ținem cont. Pe lângă acest aspect, noi spunem că muncind în familie oferim produse cu suflet“, a mai adăugat Liviu Ungur.

Din Preluca Nouă în Capitala țării

Copalnic Mănăștur se numește comuna din care face parte satul Preluca Nouă și nu întâmplător este inclusă în Asociația celor mai frumoase sate din România. Cadrul natural este factorul decisiv pentru care lucrurile decurg în direcția pe care și-o doresc locuitorii, aceea de a prospera, dar menținând tradiția și specificul locului. La cota 600, vacile familiei Ungur cresc profitând de iarba sănătoasă, neatinsă de produsele chimice. Poate și din acest motiv brânzeturile Ungur de Preluca ajung și-n București. „Distribuim produse o dată pe săptămână la anumite patiserii din București care folosesc ca materie primă brânzeturile noastre pentru prăjituri, pateuri, plăcinte sau pizza. Este un lucru foarte bun faptul că am reușit să avem acest parteneriat pentru că, dacă am vinde doar în cadrul târgurilor, nu am putea să rulăm marfa și ne-am bloca cumva afacerea. Nu este vorba de o cantitate foarte mare, dar contează faptul că avem constanță săptămână de săptămână. Este important de menționat faptul că produsele noastre au și termen de valabilitate scurt, pentru că sunt tradiționale, nepasteurizate și nu au cum să aibă un termen de valabilitate foarte lung. În acest caz este important să rulăm constant stocurile și să oferim mereu marfă proaspătă“, a precizat maramureșeanul.

Întrebat dacă în ziua în care face livrările către patiserii ar putea onora și comenzi primite de la simpli clienți, acesta a precizat faptul că acest lucru se întâmplă deja, iar cantitățile sunt comandate telefonic sau prin e-mail.

Evoluție cu fonduri europene… dar cu o condiție

În timpul discuției cu domnul Ungur am și degustat produsele, iar părerea vizitatorilor de la stand avea să devină și a mea. Gustul autentic se simțea la fiecare înghițitură și atunci m-am gândit că poate ar fi nevoie ca astfel de produse să poată fi puse la dispoziția doritorilor mult mai des, nu doar prin intermediul târgurilor, poate într-un lanț de magazine care se regăsește la nivel național. L-am întrebat, firesc, dacă urmărește o dezvoltare mai amplă a afacerii, iar răspunsul nu a fost cel pe care mulți întreprinzători aflați la început de drum îl rostesc, ci unul mult mai realist. „Dacă produsele tradiționale ar fi mai mult promovate și am avea vânzări mai mari, atunci am putea să mărim și ferma, și capacitatea de producție. Trebuie să spun că aș face toate aceste lucruri numai în zona noastră, la cota 600, acolo nu a fost chimizat, n-a fost nici măcar colectivizat în vremea comunistă, fiecare proprietar și-a păstrat terenul lui indiferent de situație. Ne-am gândit chiar să ne extindem cu ajutorul fondurilor europene, dar deocamdată nu am avut curajul pentru că se modifică tot felul de reguli și legi. Dacă am observa că produsele tradiționale sunt căutate și consumatorul ar înțelege și ar mai renunța la produsele din supermarket-uri, majoritatea aduse din străinătate, atunci altfel ar sta lucrurile și ne-am putea extinde cu o altfel de încredere“, a conchis Liviu Ungur.

Larissa SOFRON

Revista Agrobusiness nr. 1, 1-15 ianuarie 2017 – pag. 18-19

Add a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.