Zona Panciu, protejată de noua unitate antigrindină
Încălzirea globală accelerată generează o serie de fenomene meteoclimatice ce ne afectează prin temperaturi extreme, regim al precipitațiilor dezechilibrat, perturbarea alternanței anotimpurilor, fenomene meteorologice periculoase. Sunt informări pe care le auziți mai tot timpul la buletinele de știri, ajungând chiar să facă parte din viața noastră. Dacă unele țări excelează la capitolul prevenție cu sisteme de combatere a căderilor de grindină, de creștere a precipitațiilor sau chiar de dispersie a ceții implementate de 50 de ani, România dispune de doar 3 unități de combatere a căderilor de grindină și de creștere a precipitațiilor, ultima inaugurată de oficialități în Vrancea chiar la începutul acestei luni.
În România, Sistemul Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor (SNACP) a început să fie implementat încă din anul 2000 cu scopul de a asigura protecția culturilor agricole cu înaltă valoare economică. Deși demersurile au început în anul 2000, prima unitate de combatere a căderilor de grindină a fost operațională în anul 2004. „Am început în 2004 cu Unitatea de Combatere a Căderilor de Grindină Prahova și apoi cu cea de la Iași – Moldova 1 (unitatea de combatere Cotnari)“, a declarat Gheorghe Căunei Florescu, directorul general, Președintele Autorității pentru Administrarea Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor (AASNACP).
La începutul lunii octombrie reprezentanții AASNACP, împreună cu ministrul Agriculturii Daniel Constantin, directorul Administraţiei Naţionale de Meteorologie (ANM), Ion Sandu, și alte oficialități din administrația locală au inaugurat a treia unitate operațională din cadrul SNACP. Unitatea de combatere a căderilor de grindină (UCCG) Moldova 2 Vrancea este a 2-a unitate realizată în cadrul Centrului Zonal de Combatere Moldova, prima fiind cea de la Iași. „Aici în Vrancea funcționăm în acest moment cu 4 puncte de lansare pe grupul Panciu amplasate în localitățile Bolotești, Bizighești, Panciu și Anghelești, asigurând protecția unei suprafețe de 50.000 ha cu vie, livezi, culturi agricole valoroase din punct de vedere economic“, afirma generalul Gheorghe Căunei Florescu.
Întrebat de ce a fost aleasă această zonă pentru a fi protejată, Gheorghe Căunei a declarat că „aici este considerat polul grindinei. Anul acesta au fost fenomene extreme și s-au înregistrat pagube enorme. Am venit mai târziu în Vrancea pentru că a trebuit să construim în partea de nord și sud. Acum vom avea aici o joncțiune, pentru că fenomenul de combatere a căderilor de grindină, care intră în fenomenele extreme, vizibile în ultimii ani, trebuie să meargă pe un sistem de prevenție“.
Dacă în prezent sunt protejate 50.000 ha, în viitor suprafața ferită de grindină va ajunge la 250.000 ha o dată cu punerea în funcțiune din 2016 a încă 7 puncte de lansare. Investiția în cele 3 unități care a durat 10 ani și a presupus cheltuieli de circa 5,8 mil lei (1,3 mil. euro) se apropie de pragul de 30% din structura operațională prevăzută prin legislația în vigoare a fi realizată până în 2024. Unitățile operaționale din Prahova și Iași se află în diferite stadii de omologare, iar cea din Vrancea intră de anul acesta în procedură de omologare. Conform Programului de realizare a Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a precipitațiilor pe perioada 2010-2024, alte două unități, respectiv UCCG Mureș și Timiș (cu termen de execuție 2017), UCCG Oltenia și Maramureș (cu termen de execuție 2019) se află în diverse stadii de realizare.
Funcționarea unităților din cadrul SNACP se face în regim descentralizat, prin intermediul operatorilor – agenți economici privați cu regim special de licențiere. Conform declarațiilor reprezentanților Autorității (AASNACP) la finalizarea sistemului, acesta va acoperi toate zonele în care se găsesc culturi cu valoare economică ridicată sau care reprezintă interes strategic.
După omologarea finală, fiecare unitate de combatere a căderilor de grindină, la capacitate maximă de operare, va proteja circa 250.000 ha. În felul acesta SNACP va ajunge să protejeze o suprafață de circa 2 mil. ha de culturi strategice, dar și bunuri publice sau private din zonele de intervenție. De asemenea, până în 2014 urmează a fi realizate și 2 unități de creștere și uniformizare a precipitațiilor în regiunile Muntenia și Moldova pentru a combate riscurile de secetă și inundații.
Întrebat unde ne situăm din acest punct de vedere față de vecinii noștri, ministrul Agriculturii Daniel Constantin a declarat că „ Republica Moldova are un sistem de 50 de ani dar, comparativ cu alte state, noi avem eficiență și venim din urmă. E o strategie pe care și eu îmi doresc să o implementez cât mai activ, să combatem fenomenele extreme, seceta pe de o parte – și ați văzut programul de irigații – și, pe de altă parte, pierderile cauzate de grindină“.
Patricia Alexandra POP
