Zada Prod, o afacere cu produse doar din lapte, cheag și sare
Cristina și Florentin Dumitrescu din comuna Horodnic de Jos, județul Suceava, au întemeiat o afacere cu produse lactate preparate tradițional doar din lapte, cheag și sare, după cum precizează cei doi, atunci când sunt întrebați ce îi diferențiază de concurență. Au pornit de jos și pas cu pas au construit un brand local care face cinste Bucovinei și care este apreciat de fiecare persoană atunci când degustă brânzeturile. Care este întreaga poveste din spatele afacerii de familie ne-a spus Cristina, cea care s-a „școlit“ chiar în Alpii elvețieni, iar astăzi, alături de soțul ei, pune pe piață o diversitate de produse.
Cheia succesului? Perseverența!
Ideea începerii unei afaceri s-a născut în anul 1989, atunci când a apărut posibilitatea de a alege fiecare ce vrea să facă după ce termină facultatea. În acel moment, Cristina era în penultimul an de facultate, iar după terminarea acesteia a avut posibilitatea să fie oaspetele unei familii elveţiene care deținea o brânzărie în Alpii elveţieni, iar acolo, după cum precizează, a învăţat într-o lună chestiuni practice legate de bazele preparării brânzeturilor pe care nu le deprinsese în cei 5 ani de facultate. „Ne doream să ne practicăm meseria, să facem brânză cu mâna noastră. Întotdeauna ni s-a părut frumos şi valoros să fii un producător de hrană, așa a luat naștere Zada. Pare greu de crezut, în contextul economic actual, dar nu a existat un capital iniţial, în sensul unei sume de bani disponibile pentru investiţii, a fost doar un spaţiu pus la dispoziție de către o familie din Horodnic de Jos şi disponibilitatea noastră de a investi fiecare leu din salariul soţului în amenajarea şi dotarea acestuia“, a precizat Cristina Dumitrescu. Lucru care s-a și întâmplat de altfel, iar evoluția afacerii avea să fie treptată, cei doi inițiatori dorindu-și chiar să acceseze și fonduri pentru a se extinde, însă acest lucru nu a fost posibil. „În 1996, când s-a lansat programul Phare, am avut o discuţie preliminară în care am fost întrebaţi dacă spațiul în care ne desfăşurăm activitatea, precum și terenul aferent acestuia se află în proprietatea noastră. Pe atunci nu erau ale noastre. Când am încercat să explic că tocmai de aceea avem nevoie de fonduri, am primit un răspuns sec că «nu ne calificăm» deoarece proprietatea asupra terenului şi clădirii sunt condiţii de bază pentru accesarea programului. Ni s-a părut nedrept! Mai târziu, când s-a lansat programul SAPARD, ni se impunea fie să facem o investiţie nouă cu capacitate de 5.000 de litri fie să o mărim pe cea existentă la 15.000 litri. Nu doream să facem o brânzărie nouă, aveam deja una inaugurată în toamna anului 2002, într-o clădire nouă, construită în acest scop şi pe care doream să o adaptăm noilor cerinţe. Așa că nu am beneficiat de fonduri din programe de finanțare“, a mai adăugat bucovineanca.
Așadar vorbim despre o afacere inițiată și dezvoltată din buzunarul propriu, cum se spune, însă au existat și intenții de asociere atunci când spațiul în care își desfășurau activitatea s-a dovedit a fi prea mic. Era anul 1996, moment în care au hotărât să se asocieze cu o altă familie de tineri, tot producători de brânzeturi, și au construit împreună o clădire mai încăpătoare pentru a-și desfășura activitatea. Lucrurile n-au mers însă prea bine: „Cred eu că nouă, românilor, ne lipsește cultura asocierii“, spunea Cristina, așa că în 2001 au luat-o din nou de la capăt, însă de această dată și-au construit propria clădire care să răspundă tuturor nevoilor.
Brânzeturi cu adevărat produse în Bucovina
Familia Dumitrescu se numără printre membrii fondatori ai asociației Produs în Bucovina, iar astăzi pun la dispoziție publicului larg brânză proaspătă, telemea, caș, cașcaval clasic și afumat, dar și diferite specialități. Laptele provine de la producătorii din Horodnic de Jos și alte 2 comune învecinate, iar motivul este unul simplu: nu aduc lapte din altă zonă pentru că își doresc ca produsele lor să fie preparate doar din materie primă autohtonă, provenită de la animalele care se hrănesc în cea mai mare parte cu iarbă sau fân, pentru că, după cum spune Cristina „cred că doar aşa se poate transmite brânzeturilor aroma florilor“.
Rețetele pe care le urmează membrii familiei Dumitrescu nu se dezic de tradiție și urmează reguli vechi. „Zada face brânzeturile în mod cinstit, tradiţional, chiar dacă unele operaţiuni nu se fac manual. Folosim în procesul de fabricație doar lapte, cheag și sare – niciun fel de alte adaosuri. Când prezint brânzeturile Zada, mai ales la degustări, îmi place să o fac în ordinea intensificării gustului. Un crescendo al gusturilor de la simplu, proaspăt până la gustul intens al brânzeturilor maturate. Încep prin a prezenta brânza proaspătă de vaci, care are un gust simplu și uşor. Tot aici se încadrează şi caşul pe care îl facem în trei variante: doar din lapte de vacă, a doua variantă este un mixt din lapte de vacă şi oaie în proporţii egale, iar ultima este din lapte de vacă, oaie şi capră în proporţii egale. Facem şi telemea din lapte de vacă. Telemeaua este prin definiţie sărată, chiar foarte sărată, dacă vorbim de cea maturată. Am încercat să facem și telemea mai puțin sărată, așa cum ne cereau unii clienți și chiar dacă pare simplu – pui mai puţină sare şi gata, nu e deloc aşa! Sarea nu are în procesul de preparare doar rolul de a da gust. De aceea, întregul mod de lucru a fost regândit. Am făcut multe încercări până am ajuns la telemeaua Zada, mai puţin sărată, foarte apreciată. Apoi prezint caşcavalurile: întâi cel clasic, apoi caşcavalul afumat cu fum de lemn de fag. Am încercat și rețete noi și așa am creat caşcavalurile cu verdeţuri, cu usturoi şi busuioc, cu chimen, cu piper sau cu nucă. În cele din urmă prezint caşcavalul maturat din lapte de vacă, cu maturare minimum 60 zile, şi caşcavalul cu lapte de capră, de asemenea cu maturare minimum 90 de zile“, a mai completat aceasta.
Produsele Zada pot fi achiziționate de la magazinul amenajat chiar la fabrică, de la câteva magazine de delicatese din București și alte orașe mari, dar și în magazinele Produs în Bucovina.
Așa cum era de așteptat, clienții fideli nu au întârziat să apară, unii și-au făcut un ritual din asta și vin frecvent la magazinul familiei. Printre clienții fideli se numără și persoane care au plecat din Bucovina, dar care atunci când vin acasă se aprovizionează de la familia Dumitrescu. „Una dintre cele mai mari bucurii pe care le-am avut în relaţia cu consumatorii a fost atunci când la unul dintre târgurile la care am participat s-a apropiat de standul nostru un tânăr care a exclamat: «Zada – caşcavalul copilăriei mele!». Am fost profund emoţionată şi am primit unul dintre cele mai mari recunoaşteri ale muncii noastre“, a mai povestit Cristina.
- „Discutând cu clienții, am remarcat că multă lume nu ştie că brânzeturile nu se mănâncă reci, abia scoase din frigider. E poate acceptabil pentru brânza proaspătă de vaci, dar nici măcar. Restul brânzeturilor se mănâncă la temperatura camerei şi pe îndelete. Altfel nu te poţi bucura de aromă.“ Cristina Dumitrescu
O nouă identitate
Printre cele mai apreciate produse se numără cașcavalul bucovinean, cel sub formă de „colac“ mare sau cu codiță mică. „Filosofia noastră de producător «cinstit și bun» este expresia dorinței de a oferi consumatorului produsul pe care îl așteaptă, acela cu care a fost obișnuit și pe care îl prețuiește. Hrana e mai mult decât un combustibil, iar noi respectăm brânzeturile ca aliment cunoscut de mai bine de 10.000 de ani și vrem ca și consumatorul nostru să știe acest lucru. De aceea, acest an vine cu o schimbare strategică de imagine: Zada – brânză cinstită. Întotdeauna ne-am mândrit cu calitatea brânzeturilor pe care le producem, iar acum am reușit să transpunem această poveste prin intermediul unei identități vizuale ce permite punerea în valoare a grijii cu care sunt făcute produsele noastre“, a conchis antreprenoarea din Bucovina.
Larissa SOFRON
Revista Agrobusiness nr. 11, 1-15 iunie 2017 – pag. 24-25-26