Investiții și profit în afacerea cu brichete din resturi vegetale

Tone de resturi vegetale rămân pe câmp, irosind astfel o oportunitate extraordinară de a face bani. Transformarea lor în brichete constituie nu doar un business profitabil, ci și o măsură de protecție a naturii prin faptul că astfel pădurile rămân în picioare. Pentru a înțelege mai bine dimensiunea unei astfel de afaceri vă supunem atenției o analiză atent documentată de către societatea Agro Bio Brichet. Materialul ne-a fost furnizat de către managerul societății, Cristian Tătaru.

Investiții cu impact major asupra economiei

În urma analizei amănunțite și îndelungate (2011-2016) a activității de brichetare a resturilor vegetale, a implementării cu succes a unor proiecte de investiții cu fonduri europene în acest domeniu și a monitorizării activității și evoluției acestora am ajuns la următoarele rezultate:

• proiecte implementate cu fonduri europene = 30;
• proiecte implementate cu fonduri proprii = 6.

Materie primă din abundență

Resturile vegetale precum paie, coceni de porumb, tulpini de rapiță, joarde de viță-de-vie etc. se găsesc în cantități foarte mari și reprezintă o sursă regenerabilă care stă la dispoziția fermierilor. Analizând suprafețele de teren cultivate de către fermieri, rezultă o cantitate imensă de materie primă care poate susține lejer activitatea de brichetare a resturilor vegetale. Spre exemplu, după recoltarea grâului se obțin între 3 și 5 tone paie/ha, în cazul porumbului se obțin 8-10 tone de coceni/ha, la cultura de rapiță se obțin 4-6 tone de tulpini/ha, iar la curățarea viilor se obțin 6-8 tone de joarde/hectar.

Piața

Potențialul de valorificare a brichetelor din resturi vegetale este uriaș pentru că, practic, piața este reprezentată de toată populația (în special din mediul rural) care s-a încălzit până în prezent cu lemne de foc folosite atât la sobe de teracotă (marea majoritate), cât și la centrale termice.

În susținerea acestei teorii vine faptul că cererea de brichete a fost nebănuit de mare, iar stocul de materie primă și de brichete produse în iarna 2016-2017 a fost epuizat de la jumătatea lunii ianuarie.

Utilaje, echipamente, utilități și personal

Cifrele pe care vi le vom prezenta în continuare au corespondent în activitatea desfășurată de societățile care au realizat aceste investiții. Concluziile analizei sunt următoarele: Totalul investiției se ridică la 150.000-250.000 euro, bani care sunt direcționați către achiziționarea liniei de brichetare (tocător, uscător, presă – de preferat utilaje de top în acest domeniu) a utilajelor pentru manipularea materiei prime, construirea halei de producție și racordul la energia electrică. Necesarul forței de muncă este de 3 muncitori/schimb. Produsul final vor fi brichetele din resturi vegetale cu densitate nu mai mică de 1.100-1.400 kg/mc (fagul uscat are 700-740 kg/mc). Capacitatea de producție/an va fi între 1.000 și 5.000 pe fiecare unitate, iar costul mediu al producției este 175 lei fără TVA. Prețul mediu de vânzare este de 450 lei fără TVA (comparativ cu lemnul de foc = 400 lei/t).

Impactul acestei activități în economia țării

Pornind de la prezentarea anterioară și analizând contextul actual ajungem la următoarele concluzii: În ultimul timp, odată cu stoparea tăierilor ilegale de păduri, implicit cu lipsa și scumpirea lemnului de foc se constată o criză în piață cu efecte majore, în special pentru populația din mediul rural. Această situație s-a accentuat în iarna 2016-2017 și, cum nu există posibilitatea unei schimbări în această privință, trebuie găsită o alternativă. Aceasta este producția de brichete din resturi vegetale.

Beneficiile producătorului

Pentru desfășurarea activității sunt necesari 3 angajați/schimb x 2 schimburi = 6 angajați. La o capacitate de producție de 1 t/h, în 200 zile lucrate în două schimburi a câte 8 ore rezultă o producție de 3.200 tone brichete/an. Având în vedere situații neprevăzute, putem lua în calcul o producție reală de 2.000 tone/an ce duce la următoarele cifre :

– cost producție (fără TVA) = 175 RON/t x 2.000 t = 350.000 RON.

– încasări din vânzarea brichetelor (fără TVA) = 2.000 x 450 RON = 900.000 RON.

Beneficiile statului

– TVA/an: 900.000-350.000 = 550.000 x 19% =104.500 RON.

– Impozit/an: 550.000 x 16% = 88.000 RON.

TOTAL: 192.500 RON/an.

Beneficiile populației

Având în vedere că o gospodărie din mediul rural are nevoie de o canti­tate medie de 10 tone lemne/an pentru încălzire, rezultă următorul calcul:

– cost încălzire cu lemne/an: 10 t x 450 lei/t = 4.500 lei.

Pentru încălzirea cu brichete din resturi vegetale trebuie luat în calcul faptul că brichetele au o putere calorică dublă față de lemnul de foc de pe piață și că brichetele, prin modul de ardere (ard mocnit și timp îndelungat), cresc eficiența sobelor de teracotă cu 20% față de lemn. Cost încălzire cu  brichete din resturi vegetale: (10 t – 20%) : 2 = 4 t x 600 lei = 2.400 lei. Având în vedere că o comună are în medie 800 de gospo­dării care ar avea un necesar minim pentru încălzire de 3.200 tone de bri­chete, rezultă că în fiecare comună din țară poate fi înființată minimum o linie de producție de brichete din resturi vegetale. Această soluție reală rezolvă criza lemnelor de foc și are impact pozitiv major asupra economiei.

• Activitatea de brichetare a resturilor vegetale este una dintre cele mai sigure activități de producție din acest moment, siguranța afacerii fiind dată atât de existența unei cantități imense de materie primă din surse regenera­bile, cât și a pieței de desfacere care este la fel de mare.

Pentru a sprijini fermierii este necesar ca aceste investiții să se realizeze prin fonduri europene. Suma necesară: 200.000 euro/proiect.

Condiții obligatorii (ideal pentru a garanta succesul intervenției):

– o cantitate minimă de producție asumată/an (1.000 t/an) pe termen de 5 ani;

– un număr de angajați (6 noi angajați) obligatoriu pe termen de 5 ani;

– obligatoriu să se mențină investiția pe 5 ani.

Analiza posibilității de finanțare a 1.000 de proiecte a câte 200.000 de euro și beneficiile statului:

– pentru 1.000 de proiecte ar fi un necesar de 200.000.000 de euro, iar în condițiile propuse ar rezulta 6.000 de angajați și încasări de minimum 195.000.000 de lei/an din TVA și impozit.

Laura ZMARANDA

Revista Agrobusiness nr. 11, 1-15 iunie 2017 – pag. 20-21