Și în România, risipa alimentară va deveni Inamicul Public nr. 1

Conform Organizației pentru Alimentație și Agricultură, aproximativ o treime din totalul alimentelor produse la nivel mondial se pierde sau se irosește, iar această cantitate ar corespunde unei suprafețe cultivate de mărimea… Chinei. Numai în UE sunt aruncate anual aproximativ 88 de milioane de tone de alimente, adică în jur de 20% din totalul alimentelor produse, iar costurile asociate risipei sunt estimate la 143 de miliarde euro. În privința României, în fiecare an 2,2 milioane de tone de alimente ajung la gunoi, ceea ce înseamnă peste 6.000 de tone pe zi.

Ce face Europa…

Parlamentarii europeni au votat deja la jumătatea lunii mai în sesiune plenară la Strasbourg câteva recomandări pentru statele membre privind risipa alimentară, precum reducerea TVA la alimentele ce urmează să expire sau interzicerea preţurilor sub costuri. Astfel, parlamentarii au solicitat CE ridicarea actualelor restricţii asupra donaţiilor de alimente şi au insistat asupra nece­sităţii rezolvării confuziei create de expresiile „a nu se consuma de preferinţă după data de“ şi „expiră la“ de pe etichetele produselor. În plus, s-a luat în discuție și problema TVA atunci când vine vorba de donațiile de alimente. „Comisia invită statele membre să respecte recomandările Comisiei și să stabilească o cotă de TVA mai mică sau egală cu zero dacă donația are loc în apropierea datei durabilității minimale sau dacă produsele alimentare nu mai pot fi vândute“, se arată într-un raport al CE. Potrivit documentului, se dorește și interzicerea vânzărilor sub costurile de producţie, deoarece, spun oficialii de la Bruxelles, preţul mic încurajează risipa alimentară. „Comisia remarcă faptul că practicile comerciale inechitabile și dumpingul prețurilor în sectorul alimentar rezultă deseori în vânzarea alimentelor la un nivel inferior adevăratei lor valori, contribuind astfel la o risipă mai mare, și că o interzicere a vânzării la un preț mai mic decât cel de producție este necesară de urgență, parțial pentru a spori conștientizarea în rândul consumatorilor cu privire la valoarea reală a alimen­telor“, se mai arată în documentul votat în Parlamentul European.

Ce face România? Amână

În România a fost promulgată anul trecut o lege privind risipa alimentară (217/2016) care a introdus obligativitatea agenţilor economici de a întreprinde măsuri de prevenire a risipei. Iar actul normativ a intrat în vigoare chiar în luna mai. Numai că autoritățile au decis că legea nu poate intra încă în vigoare deoarece nu există încă normele de aplicare. Aceleași autorități ne asigură că totuși legea se va aplica în cursul acestui an. Astfel, potrivit noilor reglementări, prin măsuri precum vânzarea la preţ redus, donarea sau sponsorizarea produselor aflate aproape de expirare şi direcţionarea alimentelor expirate către transformarea în compost, operatorii economici din sectorul agroalimentar sunt obligaţi să prevină risipa alimentară. Mai mult decât atât, toți operatorii economici din sectorul agroali­mentar vor fi nevoiţi să facă public, prin afişarea la casele de marcat şi postarea pe site-ul propriu, un plan de prevenire a generării de produse alimentare improprii consumului uman. În plus, aceştia vor trebui să reducă preţurile cu două şi respectiv 14 zile înainte de expirarea datei limită de consum şi să se înscrie la o bursă a alimentelor nevândute pentru a le putea dona. Potrivit noii legi a Risipei alimentare, intrată în vigoare în luna mai, comercianţii din sectorul agroalimentar vor trebui să vândă alimentele aflate aproape de expirarea datei limită de consum la un preţ redus, pentru a impulsiona vânzările. „Operatorii economici din domeniul agroalimentar pot oferi către asociaţii, fundaţii şi întreprinderi sociale alimentele aflate aproape de expirarea datei limită de consum, contra unei sume maxime de 3% + TVA din preţul de achiziţie, în cazul comercianţilor, şi de 3% + TVA din preţul de producţie, în cazul producătorilor şi procesatorilor. Asociaţiile şi fundaţiile pot comercializa alimentele oferite, cu maximum 25% + TVA din preţul de achiziţie, în cazul preluării de la comercianţi, respectiv cu maximum 25% + TVA din preţul de producţie, în cazul preluării de la pro­ducători sau procesatori“, se mai arată în actul normativ.

Alte măsuri de diminuare a risipei prevăzute de lege

• măsuri de responsabilizare pentru diminuarea risipei alimentare pe lanţul agroalimentar, începând cu producţia, procesarea, depozitarea, distribuţia, comercializarea, ajungând până la consuma­torul final, inclusiv în sectorul de industrie hotelieră şi al serviciilor alimentare;
• măsuri pentru direcţionarea produselor agroalimentare devenite improprii consumului uman sau animal prin transformarea în compost;
• măsuri pentru direcţionarea produselor agroalimentare devenite improprii consumului uman sau animal în vederea valorificării lor prin transformare în biogaz;
• măsuri privind dirijarea către o unitate autorizată de neutralizare a produselor rămase după parcurgerea etapelor de mai sus.

Amenzi aplicate

Potrivit Legii nr. 217/2016 (intrată în vigoare în luna mai), încălcarea măsurilor legale se sancţionează cu amendă contravenţională, diferenţiată în funcţie de tipul operatorului economic:

• amendă de la 1.000 lei la 3.000 lei, pentru microîntreprinderi;
• amendă de la 3.000 lei la 6.000 lei, pentru întreprinderi mici şi mijlocii;
• amendă de la 6.000 lei la 10.000 lei, pentru întreprinderi mari.

Vacile vor mânca biscuiți

„Comisia va întocmi orientări privind utilizarea fostelor produse alimentare în producția de hrană pentru animale și a exclus deja în mod clar materiile prime furajere din domeniul de aplicare a propunerii legislative privind deșeurile. Astfel, fostele produse alimentare (de exemplu, biscuiții fărâmițați sau pâinea veche), care pot fi consumate în condiții de siguranță, dar nu pot fi introduse în lanțul alimentar din motive comerciale, nu vor fi considerate nicăieri în UE «deșeuri» și, prin urmare, vor putea fi utilizate ca resursă în producția hranei pentru animale.“

Extras dintr-un document de lucru al Comisiei Europene

Bogdan PANȚURU

Revista Agrobusiness nr. 11, 1-15 iunie 2017 – pag. 10-11