Vremuri grele pentru producătorii români de carne
După un an 2014 deosebit de dificil pentru producătorii români de carne, situația pare că nu se va îmbunătăți nici în 2015. Embargoul rusesc, accesul dificil pe piața externă și, nu în ultimul rând, TVA-ul ridicat la carne – al cărui efect direct este evaziunea fiscală – sunt doar câteva dintre problemele cu care se confruntă sectorul cărnii din România.
Pentru crescătorii de păsări anul 2014 a fost cel mai greu din ultimul deceniu, după cum susține Ilie Van, președintele Uniunii Crescătorilor de Păsări din România (UCPR), nefiind așteptată o creștere de producție, așa cum se întâmpla în ultimii ani. Fără măsuri de susținere din partea statului, nu este exclus ca acest sector, confruntat cu numeroase falimente și insolvențe în ultima vreme, să continue evoluția negativă și în 2015.
„Până la finele lunii august, importurile de carne de pasăre au crescut cu 25% față de aceeași perioadă a anului trecut, iar exporturile au scăzut cu 10%. Acest lucru arată o creștere a ofertei pe piața internă în cifre absolute cu 35.000 tone, iar în procente cu 15%, dar și o scădere a prețurilor la poarta fermei între 12 și 15%. Fermierii români, în această perioadă legată de embargoul cu Rusia, au pierdut bani la poarta fermei pentru că le-au scăzut prețurile. Numai la o reducere de preț de 10%, pierderea este de 30 de milioane de euro. Cred că orice formă de sprijin este bine-venită pentru a salva fermele avicole și sperăm că anul viitor vom relua creșterea pentru că anul acesta este aproape de zero. Este primul an din ultimii 10 când sectorul avicol nu a înregistrat creștere de producție, în condițiile în care ne-am obișnuit să creștem cu 7-8 procente pe an“, a declarat Ilie Van la seminarul organizat de revista INDUSTRIA CARNII.RO.
Pe fondul embargoului rusesc, au crescut importurile de carne din Olanda și Polonia, producătorii locali fiind nevoiți să sacrifice păsările, să congeleze foarte multă carne și să o țină pe stoc. Iar să ții efective de păsări mult mai mult decât ciclul normal de creștere în fermă înseamnă costuri care nu mai pot fi recuperate niciodată de către crescători.
„Nu se pot crește animale cu 24% TVA. Dacă nu se înțelege acest lucru, probabil că aceste ferme se vor închide. Iar costurile cu închiderea fermelor sunt mult mai mari decât cu reducerea TVA-ului. Această taxă este cea mai mare problemă pe care o are sectorul zootehnic astăzi, din punct de vedere fiscal“,a declarat Van.
Fermele de porci, în impas
Și în sectorul de creștere a porcilor problemele sunt aceleași ca la păsări. Pentru fermieri, marea noutate pe care ar putea să o aducă 2015 ar fi declararea României țară liberă de pestă porcină clasică. Şansele sunt însă undeva la 50%, după cum au declarat oficialii Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA). Ceea ce îi interesează pe crescători este să aibă, în primul rând, condiții egale cu fermierii din Vest. (Urmare din pag. 36)
„Vrem condiții similare de competitivitate cu colegii noștri fermieri din Europa; atât, nimic altceva mai mult: să existe un cadru fiscal, suport bancar, un cadru de sprijin care să ne pună pe picior de egalitate cu fermierii din Europa de Vest, care reprezintă de fapt competiția căreia trebuie să îi facem față“, a declarat președintele Asociației Producătorilor de Carne de Porc din România, Ioan Ladoși.
În 2014, pe lângă problemele cu care se confruntă de ani de zile crescătorii români, a intervenit și embargoul rusesc, care a constituit o adevărată lovitură pentru aceștia. Numai în perioada august-octombrie 2014 prețurile pe care le-au primit fermierii pentru carnea de porc s-au micșorat cu 25%, iar pierderile față de costurile de producție au ajuns la circa 136 lei pe cap de animal livrat. Potrivit estimărilor Asociației Fermierilor cu Investiții în Sectorul Suin (AFISS), nu mai puțin de 80 de ferme de îngrășare construite cu fonduri europene sunt așteptate să intre în faliment din cauza situației dificile.
„Falimentul fermelor de porci se prefigurează la orizont, dar nu numai atât. Trebuie să ne gândim că falimentele se vor propaga probabil din partea fermelor de dimensiuni mici la început, care nu mai pot să își susțină afacerea și să continue, dar ceea ce va fi și mai grav va fi faptul că această situație nefastă va determina în mod clar o reducere a efectivului matcă de scroafe din România, ceea ce ne va duce într-o altă direcție, se va aprofunda criza cărnii de porc, vom importa mai mult, pe mai mulți bani și nu vom mai produce local“, a afirmat Ladoși.
Acesta spune că probleme, sau mai bine zis întârzieri, au fost și în ceea ce privește alocarea fondurilor pe măsurile de bunăstare. Or, fără respectarea acestor reguli, nici nu poate fi vorba de prezența pe piața externă.
„Ceea ce cred că nu se înțelege foarte clar sunt două aspecte. Unu: aceasta este o măsură compensatorie pentru fermieri, pentru niște cheltuieli pe care ei le-au efectuat deja – nu este o pomană, nu este ceva care se dă la toată lumea așa cum se dă subvenția pe suprafață, spre exemplu. Noi, fermierii, am investit deja din banii companiilor în aceste măsuri de bunăstare. Doi: de ce am dorit să promovăm o asemenea măsură și am obținut promovarea ei? Pentru un motiv extrem de simplu: pentru că, pe măsură ce ne apropiem, sperăm noi, cu ajutorul ANSVSA, de declararea României ca țară liberă de pestă porcină clasică, să fim mai pregătiți, să facem un pas înainte pentru competiția la nivel european și global, care este una extrem de dură. Or, producând în condiții de bunăstare carne de porc, am avea un avantaj competitiv superior față de cei care nu aplică asemenea măsuri tocmai în desfacerea cărnii de porc“, a declarat Ladoși.
Românii preferă mezelurile produse local
Dacă producătorii de carne sunt puternic afectați de importuri, când vine vorba de mezeluri situația este cu totul alta. Pe piața locală, produsele din străinătate își fac cu greu loc, pentru că românii preferă mezelurile produse în țară. La export, însă, mărfurile românești continuă să fie aproape o raritate.
„Este un lucru bun că 95% din ceea ce se vinde azi din industria mezelurilor sunt produse autohtone, dar, din păcate, avem probleme de competitivitate și aceasta se vede în exporturile noastre către Comunitatea Europeană, unde nu reușim să avem prețuri la fel de bune nici măcar pe segmentul de „private label“ (n.r. marca proprie) pentru că de 24 de ani fiecare a investit după ureche. Aceasta este realitatea. Dacă luăm fiecare unitate în parte, ea produce de la 200 de tipuri de produse în sus și, în aceste condiții, cum poți să fii competitiv cu piața UE?”, a afirmat Radu Timiș, președintele Asociației Române a Cărnii.
Ioana GUŢE