Vise, taică, vise!
La anul, în primăvară, prețul energiei electrice „va exploda“… Cel puțin așa suntem „anunțați“ pe diferite canale media. Și așa și este…
Deja suntem sfătuiți de autorități să punem mașinile de spălat în funcțiune noaptea, când prețul curentului e mai mic.
Vă dați seama ce sunet de „noapte bună“ ar fi într-un bloc, dacă măcar o parte dintre locatari ar asculta sfatul grijuliu al autorităților? Ironia este că, deși prețurile vor crește din aprilie 2025, la început de toamnă 2024 România înregistra cele mai mari prețuri la energie din întreaga Europă.
Astfel, potrivit Cotidianul.ro, România înregistrează cel mai ridicat preț al energiei electrice din Uniunea Europeană, de aproape 152 euro/MWh, de trei ori mai mult decât în Franța și de aproape două ori mai mult decât în Germania.
În comparație cu alte regiuni, prețurile energiei din Europa de Est sunt semnificativ mai ridicate.
Grecia înregistrează un preț de 134 euro/MWh, Serbia 130 euro/MWh, Ungaria 126 euro/MWh, Croația 108 euro/MWh și Polonia 107 euro/MWh. În schimb, prețurile din Franța sunt de 55 euro/MWh, iar din Germania de 81 euro/MWh.
Astfel, la un moment dat, România era nevoită să importe aproximativ 1.800 MW pentru a acoperi cererea internă, având o producție curentă de 5.000 MW, în timp ce consumul se ridica la 6.800 MW.
La începutul toamnei, producția de energie solară a fost extrem de redusă, de doar 35 MW, iar cea de energie eoliană a fost limitată la 365 MW. Cea mai importantă sursă de energie a fost cea nucleară, cu 1.450 MW, urmată de hidro (1.250 MW), hidrocarburi (1.000 MW) și cărbune (850 MW).
Recent, situația a fost agravată de oprirea centralei Romgaz de la Iernut, de 200 MW, și de o avarie la hidrocentrala de la Râul Mare, care necesită remediere.
În plus, revizia planificată a unei unități de la Porțile de Fier 1 a început pe 9 septembrie și va dura o lună.
România continuă să conducă în clasamentul celor mai scumpe piețe de energie din Europa, cu o medie zilnică a prețului energiei spot de 138,17 euro/MWh. Grecia și Bulgaria urmează cu medii de aproape 133,88 euro/MWh.
Iar situația tarifelor mari nu este nouă deloc. Spre exemplu, în septembrie 2023, România plătea 103,19 euro MWh.
Comparativ, Suedia a avut un preț de 20,45 euro, Finlanda, 32,85 euro, Danemarca, 84,74, Franța, 88,71, Belgia, 94,35, iar Olanda, de 98,69 euro pe MWh.
Prețuri mai mici decât în România au avut și Luxemburg, Austria, Bulgaria, Cehia, Grecia, Slovenia și Croația, unele dintre aceste state nefiind producătoare de energie.
Prețurile la energie au început să crească încă din septembrie 2021, înainte de izbucnirea războiului, și au continuat să crească foarte puternic. Față de luna septembrie a anului 2014, în septembrie 2022 prețul la energie a cunoscut o creștere explozivă, de 316%.
Astfel, dacă în 2014 prețul la energie era de 125,43 lei MWh, în septembrie 2022 acesta a ajuns la 1.855,61 lei MWh.
Majorarea a început însă din septembrie 2021, când, de la 222 lei MWh, prețul s-a triplat, motivul fiind anunțul accelerării Green Deal-ul făcut de UE. Iar acum a ajuns la peste 700 de lei!
Ce se întâmplă, de fapt? Se întâmplă că sunt anumiți speculatori, fără mamă, fară tată care vor să facă bani cu orice preț. Pe lacomi
nu-i interesează dezastrul pe care-l lasă în urmă… Contează doar banii. Iar ultimii 30 de ani au fost dominați de o degradare fenomenală a mediului de business din punct de vedere moral.
De aici și „noile politici“ care nu fac altceva decât să aducă lumea la sapă de lemn. Asta la o primă și superficială vedere.
De fapt, dintr-un alt punct de vedere, ce se întâmplă pe piața de energie, care se știe că este cea mai importantă piață cotată pe burse, este disperare…
Sunt economiști care spun că economia occidentală se prăbușește vertiginos, iar aceste probleme ale pieței de energie sunt, de fapt, ecouri ale acestei disperări.
Care este adevărul? Doar timpul îl va revela… Și când te gândești că, în situația în care, la Cernavodă ar funcționa toate cele patru reactoare, consumul intern de energie ar fi acoperit sută la sută!
Să mai vorbim de hidrocentralele noi, vreo două la număr, a căror inaugurare e „îngreunată“ de anumite ONG-uri? Oare de ce?
Bogdan PANȚURU
