Vinul lui Mihai Viteazul renaşte sub brandul Domeniile Boieru
O legendă locală spune că, după ce a cucerit Transilvania şi a luat în stăpânire palatul princiar din Alba-Iulia, Mihai Viteazul a descoperit, în beciurile acestuia, câteva butoaie cu vinul produs în mica podgorie din Ciumbrud şi a rămas atât de impresionat de aromele lui încât a devenit băutura sa preferată. Astăzi, după un declin de aproape 20 de ani, în urma unor importante investiţii, tradiţia vinului de Ciumbrud a fost reluată sub denumirea Domeniile Boieru.
Traminerul Rose, cartea de vizită a unei istorii de peste 2000 de ani
Ciumbrudul, situat în judeţul Alba, pe malul Mureşului, la poalele Apusenilor, este cunoscut încă din Antichitate pentru producţia de vinuri, zona fiind specifică pentru vinurile albe, cu care erau aprovizionate legiunile romane Gemina XIII şi Macedonica V, staţionate la Apulum şi Potaissa. Ulterior, în Evul Mediu, coloniştii germani veniţi în regiune, impresionaţi de calităţile terroir-ului, au extins podgoriile şi au început să cultive Traminerul, soiul care astăzi reprezintă cel mai bine acest areal viticol. De asemenea, în 1867, la un concurs internaţional de vinuri de la Paris, vinul de Ciumbrud a obţinut medalia de aur Napoleon al III-lea şi s-a alăturat portofoliului de vinuri consumate de împăratul francez.
Tradiţia dobândită de podgoriile din apropierea Aiudului în cele peste două milenii este astăzi continuată de compania Domeniile Boieru care, ca urmare a unui amplu proiect de reconversie şi retehnologizare, produce o varietate largă de sortimente de vinuri. „Noi am preluat această companie în anul 2005 şi am început o investiţie masivă, deoarece ceea ce noi am găsit era într-o stare deplorabilă. Astfel, în 2009 am reuşit să ajungem să avem crama de vinificaţie dotată cu ultimele tehnologii din domeniul viticol. De asemenea, în 2005 am început şi reconversia viţei, pentru că ceea ce am găsit la Ciumbrud erau vii mai vechi de 30 de ani şi atunci a trebuit să începem cu o replantare care, ulterior, ne-a şi adus vinul pe care azi îl producem“, ne-a explicat Bogdan Moga (foto), reprezentantul firmei Domeniile Boieru.
Conform acestuia, compania deţine în momentul de faţă 150 ha de viţă-de-vie, din care 130 ha sunt pe rod, majoritatea fiind soiuri de struguri albi. În ceea ce priveşte structura podgoriei, Bogdan Moga a afirmat: „Încercăm să acoperim o plajă largă de soiuri internaţionale, precum Chardonnay, Sauvignon Blanc, Traminer Rose, Pinot Gris sau Muscatul Ottonel, dar avem, de asemenea, şi soiuri româneşti, precum Feteasca Albă sau Feteasca Regală. Alături de acestea mai cultivăm, bineînţeles, Riesling Italian şi Riesling de Rhin. Zona fiind specifică pentru vinuri albe, avem aproximativ 90% soiuri de struguri albi, dar, având în vedere schimbările climatice, am reuşit să plantăm în urmă cu 3-4 ani câteva hectare de Pinot Noir şi de Fetească Neagră şi am obţinut primul nostru sortiment de vin roşu.“
Vinurile produse de cei de la Domeniile Boieru sunt atât vinuri soi, cât şi cupaje, cele mai apreciate şi comercializate, conform reprezentanţilor firmei, fiind Muscatul, vinificat fie în sec – Dry Muscat, fie în demisec – Muscat Ottonel, Chardonnayul, Sauvignonul Blanc, dar mai ales Traminerul Rose, care este emblematic pentru podgoria Ciumbrud. „Traminerul este cartea noastră de vizită, ceea ce înseamnă că scoate în evidenţă tot ceea ce se poate numi un Traminer şcoală, lasă în descoperire unele arome şi un miros specific de dulceaţă de trandafir, de rose, de unde îi vine şi denumirea“, a precizat Bogdan Moga.
Peste 3 milioane de euro investite în reconversie şi retehnologizare
În prezent, compania Domeniile Boieru produce aproximativ 800.000 litri de vin anual, atât cererea cât şi producţia fiind în creştere an de an. Din această cantitate, aproximativ 25.000 de litri sunt îmbuteliaţi în 30.000 de sticle, iar restul se comercializează vrac către restaurante, unde este servit sub denumirea „vinul casei“. Orientarea spre comercializare atât a vinului vrac, cât şi a celui îmbuteliat urmăreşte, în opinia reprezentantului companiei, nu doar o extindere a pieţei de desfacere, ci şi convingerea clientului român să consume vinul la pahar în restaurante după model francez, unde este foarte popular acest mod de servire. „În Franţa, fiecare masă este acompaniată de un pahar de vin şi cred că şi în România se poate acest lucru, pentru că fiecare vin are o poveste de spus, important este să îl şi ajutăm să spună, şi asta încercăm să facem“, a subliniat Bogdan Moga.
Pentru a reuşi să readucă vinul de Ciumbrud la nivelul care l-a consacrat au fost totuşi necesare peste trei milioane şi jumătate de euro, din care aproximativ 700.000-1.000.000 de euro investiţi în partea de cramă şi circa 20.000 euro pe hectar în replantarea viţei-de-vie şi peste 8 ani de dăruire. „Ca în orice fel de business începutul a fost foarte greu. Am început cu o replantare pe 40 ha în 2005 şi ulterior am făcut eforturi extraordinare şi am tot replantat până când patru ani mai târziu am reuşit să avem primele vinuri produse. Până atunci ne mulţumeam cu acea producţie pe care o realizau viţele vechi, cele de care spuneam că aveau peste 30 de ani; o producţie cu mult sub ce şi-ar dori oricine. E vorba de aproximativ 4-5 tone la hectar, când o medie normală ar trebui să fie undeva la 9 t/hectar“, a explicat reprezentantul firmei. În următoarele câteva luni, firma din Alba intenţionează să se dezvolte şi pe sectorul de turism vitivinicol prin construirea unei pensiuni şi a unei săli de degustări cu 120 de locuri.
Daniel PLĂIAŞU