Viitorul agriculturii: inteligență artificială, roboți și drone
În urmă cu 10 ani părea doar un scenariu science-fiction, iar astăzi este pe cale să devină realitate: inteligența artificială, roboții și dronele devin instrumente nelipsite ale tehnologizării agricole. Putem vorbi chiar de un nou model de agricultură în care digitalizarea va transforma fermele în „centre de comandă“ pentru operațiunile realizate, fie și parțial, de utilaje autonome.
Despre ce perspective are România la capitolul Agricultură Digitală și ce aport am putea avea în inovația agricolă am discutat cu Mihai Gabriel Matache, director științific la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Mașini și Instalații Destinate Agriculturii și Industriei Alimentare (INMA) din București.
Tractoare electrice made in Romania – ar putea fi posibil acest lucru?
După 1990, o parte a industriei producătoare de mașini și utilaje agricole din țara noastră nu s-a putut adapta condițiilor de pe piața liberă și a dispărut; însă, în contextul actualelor trenduri și standarde de mediu, aceasta ar putea renaște prin producerea de tractoare și mașini agricole propulsate de surse alternative de energie. Este un lucru valabil mai ales pe segmentul tractoarelor destinate fermelor mici și mijlocii, unde concurența marilor companii internaționale este mai redusă.
De altfel, și cei de la INMA și-au orientat atenția spre această categorie, unul dintre cele mai notabile proiecte de cercetare ale lor fiind un prototip de tractor alimentat de baterii litiu-ion, care se poate încărca atât de la rețeaua națională cât și de la panouri fotovoltaice și care are o autonomie de lucru de aproximativ 5 ore. Tractorul dezvoltă circa 20-25 CP și poate fi utilizat în scop multifuncțional: transport, cosire, erbicidare și aplicare de îngrășăminte, chiar și lucrări ale solului, având o capacitate de lucru de până la 7-8 ha, în funcție de tipul de activitate pe care trebuie să o desfășoare.
„Este primul tractor electric din România și este extrem de versatil. Noi l-am proiect să răspundă în primul rând nevoilor legumicultorilor și activităților cotidiene dintr-o fermă, acolo unde nu ai nevoie de un tractor mare. Însă el poate fi adaptat atât la puteri mecanice mai mari, cât și la alte tipuri de activități precum pomicultura, viticultura sau cartarea terenului“, ne-a declarat Mihai Gabriel Matache, directorul științific al institutului.
În plus, conform cercetătorului, deși investiția inițială este cu 30% mai mare decât în cazul unui tractor clasic, costurile de mentenanță și cele cu combustibilul îl recomandă ca o versiune mult mai economică și ecologică pentru fermieri: „pentru 5 ore de autonomie, o încărcare a bateriei consumă curent de maximum 10 lei, în timp ce un tractor diesel utilizează în acest interval un rezervor întreg de motorină, la care se adaugă uzura specifică unui motor pe ardere internă“, a completat acesta.
Și totuși, de la prototip la producția de serie este un drum lung, pentru care, dincolo de cercetare, este necesar să se realizeze un transfer de tehnologie de la institut spre producătorii de utilaje agricole. Întrebat când am putea vedea la lucru acest tractor în micile ferme din România, directorul științific ne-a explicat că, dacă s-ar găsi finanțare și un partener logistic, în circa de 3 ani de zile tractorul ar putea să iasă pe linia de producție; în 5 ani ar putea fi lansată și versiunea cu ghidaj de la distanță, proiect la care se lucrează în prezent în colaborare cu o firmă de software pentru roboți.
De altfel, mai multe firme din România și-au arătat interesul pentru acest proiect: „Vorbim atât despre startup-uri, cât și despre producători deja existenți pe piață. Mă gândesc aici la IRUM Reghin cu care noi colaborăm atât în cercetare cât și în certificare și care nu cu mult timp în urmă a lansat și tractoare agricole, nu doar silvice ca până acum. Apoi sunt firme mai mici, dar și companii internaționale care produc la noi în țară și care sunt interesate să își dezvolte propria gamă de utilaje electrice, mai ales că industria dă semne de revitalizare“, a afirmat Mihai Gabriel Matache.
Flota de drone: precizie maximă în intervenția țintită asupra zonelor problematice
Un alt proiect important al celor de la INMA este cel al sistemelor aeriene autonome sau, altfel spus, dronele agricole. Utilizate în prezent în special pentru cartografierea terenurilor și a culturilor, dronele vor fi în viitor cea mai precisă și mai adaptată metodă de protecție a plantelor. Dotate cu camere video multispectrale și cu sisteme de pulverizare de ultimă generație, acestea vor putea interveni în câmp în timp real, chiar și în condiții de umiditate excesivă la nivelul solului. În plus, vorbim de un tratament țintit, aplicat doar zonelor afectate dintr-o cultură și nu întregii parcele, fapt care va reduce cantitatea de substanță utilizată.
Sistemele aeriene autonome din agricultură sunt o tehnologie nouă, față de care România are chiar un ușor avantaj la nivelul cercetării: „Avem un proiect în derulare în care vom construi o dronă care va avea în jur de 60 de litri sarcina utilă. Va fi una dintre cele mai mari drone de acest tip din lume. Vorbim de un sprayer aerian autonom, care poate interveni chiar și pe un teren îmbibat cu apă, ceea ce nu poți face cu un tractor sau un pulverizator clasic“, ne-a explicat Mihai Gabriel Matache.
Pentru a fi aplicat la scară largă, modelul de funcționare a dronelor nu este individual, ci asemănător unui stup de albine, mai ales că autonomia de zbor a unui aparat este limitată. Practic, vorbim de o flotă de drone, din care una va fi de recunoaștere, iar celelalte de intervenție. Prima va determina indicii de vegetație și starea de sănătate a culturilor, respectiv care sunt zonele cu probleme, pentru ca ulterior celelalte să facă un tratament țintit, asemeni polenizării făcute de albine.
De asemenea, tehnologia dronelor poate fi combinată cu cea a pulverizatoarelor clasice și cu cea a roboților dotați cu capacitatea de a analiza probe de sol.
Soluții software care transformă jocul FarmVille în realitate
Unul dintre primele jocuri disponibile online pe rețeaua socială Facebook a fost FarmVille, un simulator amuzant în care utilizatorul avea rolul de șef de exploatație. Astăzi, inteligența artificială și utilizarea sistemelor automatizate ar putea transforma managementul adevăratelor exploatații agricole într-un simplu joc computerizat, o părere pe care o împărtășește și directorul științific al INMA: „Alături de alte institute din Europa lucrăm la acest model de fermă digitală (smart farming), care corelează date de la diverși senzori, roboți, utilaje, mașini, drone sau spații de depozitare și le analizează prin intermediul unui computer central. În viitorul nu foarte îndepărtat, acest calculator central, dotat cu inteligență artificială, va trimite singur roboții agricoli, tractoarele autonome și dronele în câmp, iar oamenii vor face doar supervizarea. Poate că în 20 de ani managementul agricol va fi chiar mai ușor și mai productiv decât era FarmVille.“
Daniel PLĂIAȘU
