UE și fermierii

În februarie 2024, fermierii s-au mobilizat în Europa pentru a denunța creșterile costurilor de producție și veniturile incerte, standardele de mediu considerate uneori prea oneroase și consecințele războiului din Ucraina asupra sectorului agricol european. Cu toate acestea, câteva narațiuni înșelătoare și-au făcut loc în dezbatere.

Trebuie știut că NU Comisia Europeană își impune „regulile“ fără a consulta statele membre.

În materie agricolă, ca și în toate celelalte domenii de competență ale Uniunii Europene, Comisia Europeană nu decide niciodată singură.

Comisia are doar competența de a face propuneri legislative. A propune nu înseamnă a adopta. Într-adevăr, marea majoritate a legilor europene sunt adoptate în comun de Parlamentul European, format din europarlamentari aleși direct de cetățeni și Consiliul Uniunii Europene, format din miniștri din cei douăzeci și șapte. Legile europene sunt, așadar, rezultatul unui compromis politic între aceste două instituții.

De asemenea, este important de precizat că orice propunere legislativă este supusă consultării publice prealabile. Prin urmare, este fals să se afirme că statelor membre și fermierilor le sunt impuse reguli de către Comisia Europeană.

Agricultura reprezintă aproape o treime din bugetul european, cu aproape 390 de miliarde de euro în perioada 2021-2027.

Creată în 1962, Politica Agricolă Comună (PAC) a evoluat considerabil pentru a ține cont de schimbările climatice și de mediu, continuând să garanteze securitatea alimentară și suveranitatea Europei. Noua PAC a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2023. Această ultimă reformă, adoptată de Parlamentul European și Consiliu, a avut ca scop modernizarea și simplificarea PAC. Se pune un accent mai mare pe subsidiaritate, cu Planuri Strategice Naționale adoptate de fiecare stat. Li se acordă o marjă de manevră mai mare în implementarea PAC, cu obiective adaptate fiecărei regiuni în parte.

Această nouă PAC a intrat în vigoare cu doi ani mai târziu, deoarece propunerea inițială a Comisiei a fost modificată pe scară largă, pentru a ajunge la un compromis acceptabil atât pentru majoritatea statelor membre, cât și pentru majoritatea deputaților europeni.

„Inflație normativă“ sau „nebunie normativă“: nu, tranziția ecologică nu se va întâmpla împotriva fermierilor!

Astfel, mai multe texte legislative propuse în cadrul Green Deal nu au fost adoptate și nu vor fi adoptate: cele privind utilizarea durabilă a pesticidelor, cadrul pentru sistemele alimentare durabile și revizuirea textelor privind bunăstarea animalelor.

Comisia Europeană este conștientă de provocările tot mai mari cu care se confruntă fermierii și, așa cum a promis în discursul din septembrie 2023 privind starea Uniunii, președintele von der Leyen a lansat un dialog strategic privind viitorul agriculturii. Dialogul reunește fermieri, reprezentanți ai magazinelor alimentare, organizații de consumatori, grupuri de mediu, cu scopul de a înțelege mai bine preocupările fermierilor și pentru a defini o viziune comună pentru viitorul sistemului agricol și al alimentației în Europa.

În urma acestor consultări și a propunerii Comisiei, la 26 martie 2024 statele membre au aprobat o revizuire a PAC. Relaxările vor permite ca implementarea PAC să fie mai adaptată la provocările excepționale cu care se confruntă fermierii. Această revizuire va permite, de asemenea, reducerea sarcinii administrative, prin scutirea fermelor mici de mai puțin de 10 hectare de controale legate de respectarea cerințelor de eco-condiționalitate. Aceste noi reguli simplificate vor trebui aprobate de Parlamentul European.

Comisia se angajează să realizeze această tranziție către sisteme alimentare mai durabile pentru a reduce impactul negativ asupra schimbărilor climatice și a pierderii biodiversității, care sunt amenințări directe la adresa sustenabilității agriculturii.

Strategia prezentată de Comisie urmărește să răspundă acestui imperativ de restabilire a biodiversității, asigurând în același timp că fermierii și consumatorii pot avea beneficii și că securitatea alimentară pe termen lung este păstrată. Tehnologia și inovația vor avea rolul lor de jucat în îmbunătățirea productivității și în utilizarea mai bună a resurselor naturale.

În prezent, aproximativ 20% din alimente sunt risipite în Europa. Prin urmare, este posibil să ne hrănim populația folosind terenurile agricole actuale, producând în același timp conform unor practici agricole mai bune.

Diferitele studii de impact care estimează că producția agricolă va scădea odată cu adoptarea măsurilor legislative prevăzute în această strategie nu țin cont de inovațiile tehnologice, nici de evoluția consumului, nici de lupta împotriva risipei alimentare. În cele din urmă, studiile nu iau în considerare pierderile la producția agricolă rezultate din evenimente climatice extreme și pierderea biodiversității, deși este clar că întregul cost al inacțiunii este mai mare.

Ar trebui să oprim acordurile de liber schimb pentru a ne proteja fermierii?

Comisia poate calibra deschiderea pieței și poate include astfel cote în negocierile acordurilor de liber schimb pentru limitarea importurilor de anumite produse. Toate acordurile comerciale încheiate conțin cote, adică un volum limitat de produse agricole care pot fi importate cu taxe vamale reduse sau fără taxe vamale. Astfel, pentru acordul cu Mercosur, cota de carne de vită în discuție se ridică la 90.000 de tone pe an, echivalentul unei fripturi de 200 g pe european.

Produse importate care nu respectă standardele de sănătate? De ce UE nu prevede în mod sistematic clauze oglindă?

În ceea ce privește calitatea produselor, UE are norme sanitare și fitosanitare solide pentru a se asigura că toate alimentele introduse pe piața UE îndeplinesc cerințele pentru un nivel ridicat de protecție a sănătății umane și pentru a preveni răspândirea dăunătorilor sau a bolilor între plante și animale. Toate importurile de produse agroalimentare trebuie să respecte aceleași cerințe sanitare și fitosanitare ale UE. Concret, toate produsele importate din țări terțe sunt supuse acelorași standarde de calitate ca și produsele din agricultura europeană, iar UE nu face niciun compromis cu privire la standardele de sănătate în acordurile de liber schimb.

Pe de altă parte, când discutăm de „clauzele oglindă“ care nu sunt prevăzute în acordurile internaționale, vorbim despre metodele de producție. Acest lucru se datorează faptului că cerințele referitoare la modul în care sunt fabricate produsele nu sunt în general impuse produselor importate. De fapt, reglementările europene au deja un impact asupra metodelor de producție din țările terțe. Acesta este în special cazul mecanismului de ajustare a frontierei la poluarea cu CO2, care evită lupta împotriva „scurgerii de carbon“ și face posibilă promovarea unor procese de producție mai curate.

De asemenea, Regulamentul (UE) 2023/1.115 care vizează combaterea defrișărilor și degradării pădurilor interzice introducerea pe piață sau exportul de pe piața europeană a produselor care au contribuit la defrișarea sau degradarea pădurilor după data de 31 decembrie 2020. Cele șapte mărfuri acoperite sunt cafea, cacao, cauciuc, ulei de palmier, soia, carne de vită și lemn, precum și anumite produse derivate, cum ar fi pielea și cărbunele.

Concurență neloială din partea importurilor ucrainene?

În contextul războiului din Ucraina, UE a ridicat temporar taxele vamale la importurile din Ucraina în iunie 2022. Confruntați cu inflația și creșterea costurilor de producție, fermierii sunt îngrijorați de sosirea puiului ucrainean pe piața europeană.

Acordul de Asociere UE-Ucraina, inclusiv Zona de Liber Schimb Aprofundată și Cuprinzătoare, a garantat companiilor ucrainene acces preferențial la piața UE din 2016. După începerea războiului de agresiune rusesc, UE a introdus Măsuri Comerciale Autonome (ATM) în iunie 2022, care permit tuturor produselor ucrainene accesul, fără taxe vamale, pe piața UE. Aceste măsuri au fost prelungite cu un an în 2023. În ianuarie 2024, Comisia Europeană a propus reînnoirea cu un an a suspendării taxelor de import și a cotelor pentru produsele ucrainene, cu garanții suplimentare pentru protejarea pieței ucrainene. În timpul negocierilor, Consiliul și Parlamentul au adăugat măsuri suplimentare pentru protejarea fermierilor europeni. În ceea ce privește Moldova, Parlamentul a decis recent să prelungească măsuri similare cu încă un an.

Pentru a proteja fermierii europeni, Comisia Europeană a propus o „frână de urgență“ pentru anumite produse „sensibile“, precum carnea de pasăre, ouă și zahăr, pentru a limita volumul importurilor din Ucraina la niveluri medii observate în 2022 și 2023, niveluri peste care taxele vamale vor fi reintroduse.

Dr. ing. Daniel BOTĂNOIU