Și totuși, vom mânca insecte?

„Carne“, un cuvânt care și-a schimbat sensul inițial, nu se referea în mod specific la carnea comestibilă a unui animal.

Care este etimologia cuvântului „carne“? Atestat la mijlocul secolului al XI-lea, cuvântul a evoluat încet.

Din latinescul vivanda, (viande fr.) carnea înseamnă, în primul rând, „ceea ce servește vieții“. Și, de fapt, cuvântul „carne“ este folosit ca în latină pentru a descrie tot ceea ce mâncăm, mâncarea fiind vitală pentru noi. Cine ar putea spune atunci, în acest sens etimologic primar, că o pară nu este carne?

„Carne grosieră“ sau „cărnuri goale“?

Crudă sau fiartă, carnea se mănâncă apoi cu mai multă sau mai puțină sare în dicționare. Richelet, în 1680, recomandă astfel să mănânci „atât cât poate stomacul să digere“ carne bună (vițel, oaie, pasăre, potârnichi și sturz) pentru a „trai mult“.

La zece ani după el, Furetière, poate mai puțin pasionat de friptură de vită, s-a mulțumit să distingă carnea „grunjoasă“ și „delicată“ de „cărnurile goale“, adică „lucruri care se mănâncă ca deliciu și care nu sunt foarte sățioase“, precum aluatul choux și frișca, de exemplu.

„Carnea postului“

Ziua cărnii se numește „grasă“, dar poate fi și slabă. În amintirea zilei morții lui Hristos, vineri, catolicii sunt chemați să consume „ceea ce hrănește cu adevărat“. Așa se face că „carnea postului“ a constat din „pește, sare, fructe și legume uscate, crude și confiate“. Astăzi, carnea nu mai este produsul gras de altădată. Cert este că populația creștină a fost întotdeauna invitată să elimine grăsimea din meniul ei.

Nu mai riscăm să confundăm fructele cu carnea. Sau aproape…

De ce vom mânca cu toții insecte?

Până în 2040, pentru a hrăni toată lumea de pe planetă va trebui să producem mai multe alimente. Cum putem face acest lucru atunci când trebuie să ne reducem emisiile de gaze cu efect de seră? Ce se întâmplă dacă asta ar implica și consumul de insecte?

Două miliarde de oameni mănâncă insecte în mod regulat

Datorită autorizației europene, producătorii pot adăuga pulbere de greieri la ingredientele obișnuite ale preparatelor lor. Să mănânci insecte fără să știi? Așa este deja, mâncăm 500 g de insecte pe an fără să ne dăm seama?

Acest obicei de a mânca insecte este foarte rar în lumea occidentală. Belgia și Elveția sunt mult mai deschise la experiență decât celelalte state europene.

Mâncatul de greieri și lăcuste ni se pare deplasat… Și totuși, mâncăm creveți, languste, melci și chiar pulpe de broaște. Greierii și lăcustele sunt veri cu creveții, de asemenea, au exact aceiași alergeni. Consumul de insecte devine un obicei alimentar, iar degustarea unei prime insecte din viața noastră este adesea o provocare preluată în timpul unui aperitiv. În Franța, câteva companii precum Nirleem, vând insecte festive. O piață de nișă care explică prețurile foarte mari pe kilogram.

Există două moduri de a consuma insectele: sub formă de făină, care face invizibilă prezența insectelor, sau în forma lor originală. Făina de insecte este din ce în ce mai folosită în hrana animalelor.

Oamenii care s-au obișnuit să călătorească în țările asiatice știu despre insecte și sunt mult mai puțin reticenți în a le mânca.

Vor putea insectele să înlocuiască proteinele bovinelor? Nu în totalitate, este vorba mai mult despre diversificarea dietei. Insectele sunt interesante din punct de vedere nutrițional: sunt bogate în proteine, vitamine, minerale, fibre și acizi grași esențiali. Este o proteină sănătoasă și durabilă. Dar, trebuie recunoscut, argumentul ecologic are deocamdată puțină greutate în evoluția mentalităților.

Cu cât europenii consumă mai multe insecte în alimentația lor, cu atât piața se va deschide mai mult și prețurile vor scădea. E o chestiune de timp…

Dr. ing. Daniel BOTĂNOIU