cemrom doloflor

UE dorește schimbarea filosofiei PAC

Share Button

După îndelungi discuții pe holurile, dar și în plenul Parlamentului European, Comisia pentru agricultură a adoptat un set de propuneri privind reforma Politicii Agricole Comune. S-a ajuns practic la o schimbare a filosofiei PAC deoarece eurodeputații consideră acum că politica agricolă a UE după 2020 trebuie să fie mai inteligentă, mai simplă, mai echitabilă și mai durabilă, dar și bine finanțată și cu adevărat comună pentru a continua să asigure securitatea alimentară în UE.

Mai multă flexibilitate

Deputații europeni recunosc că statele membre ale UE ar trebui să aibă posibilitatea de a adapta politica agricolă a UE la nevoile lor, dar resping orice renaționalizare a PAC, care ar putea denatura concurența pe piața unică, informează site-ul eurostiri.eu. Astfel, politica agricolă a UE trebuie să se bazeze pe un set comun de obiective, reguli, instrumente și controale. Statele membre trebuie să își elaboreze strategiile naționale pe această bază și să aleagă acțiunile pe care le consideră cele mai potrivite pentru acestea. În timp ce viitoarea politică agricolă a UE ar trebui să încurajeze performanța mai degrabă decât conformitatea, activitățile agricole din toate statele membre ar trebui să facă obiectul acelorași standarde ridicate ale UE, iar încălcarea acestora ar trebui să determine sancțiuni similare, spun eurodeputații. În acest sens, într-o declarație al PE se arată că „realizarea durabilă a fermelor din UE și integrarea pe deplin în economia circulară, stimularea inovării, a cercetării și a practicilor inteligente ar trebui să se numere printre prioritățile de vârf ale noii PAC. În acest scop, politica agricolă a UE trebuie să fie suficient de finanțată, ceea ce presupune menținerea minimă a bugetului PAC la nivelul actual“. Mai mult decât atât, raportorul Herbert Dorfmann a declarat: „Avem nevoie de obiective ambițioase pentru viitoarea politică agricolă a UE. Trebuie să garantăm furnizarea sigură a alimentelor de înaltă calitate cetățenilor UE, sprijin consistent acordat tinerilor, fermierilor noi și familiilor, pentru a spori de asemenea competitivitatea agricultorilor, făcând agricultura mai inteligentă și mai inovatoare și echipându-i mai bine pe fermieri pentru a face față fluctuațiilor pieței. Dar acest lucru poate fi realizat numai dacă PAC rămâne cu adevărat comună și bine finanțată în viitor. Pentru aceasta vom lupta în următoarea reformă a PAC.“

Ce se dorește

Punctual, Comitetul pentru Agricultură din cadrul PE și-a propus ca:

  • plățile directe să continue să fie finanțate integral din bugetul UE;
  • să reducă birocrația pentru măsurile obligatorii de ecologizare (necesare pentru primirea plăților) și să le facă mai orientate spre rezultate, să le simplifice și să vizeze mai bine obiectivele voluntare;
  • noua metodă comunitară de calculare a plăților directe până în 2030 pentru a elimina treptat criteriile de sprijin istoric și pentru a-i sprijini mai mult pe cei care livrează bunuri publice suplimentare;
  • modalități mai eficiente de a garanta că sprijinul acordat de UE se adresează fermierilor autentici;
  • mai mulți bani pentru a ajuta la revigorarea zonelor rurale;
  • mai puțini bani pentru fermele mari, cu un plafon obligatoriu al UE;
  • o distribuție mai echitabilă a fondurilor UE între statele membre, luând în considerare sumele primite și diferențele, de exemplu în costurile de producție sau în puterea de cumpărare;
  • pentru a stimula sprijinul acordat tinerilor și noilor agricultori;
  • sprijin mai puternic pentru agricultorii afectați de volatilitatea veniturilor și a prețurilor;
  • pentru a exclude cele mai sensibile sectoare din negocierile comerciale;
  • sprijinul cuplat voluntar, pe care statele membre îl pot acorda acum sectoarelor cu probleme deosebit de importante, care pot fi utilizate și pentru producția de importanță strategică, de exemplu proteine sau pentru a compensa efectele tranzacțiilor comerciale libere.

Ce a motivat schimbarea filosofiei?

„Brexit a suflat o gaură în următorul buget al UE și o relansare semnificativă a subvențiilor agricole pare a fi o parte inevitabilă a soluției. Cum va funcționa în practică? Va avea un impact asupra discuțiilor liderilor UE de la Bruxelles, în timp ce aceștia caută să se pregătească pentru viață fără statul britanic?“, se întreabă retoric analistul Emmet Livingstone, într-un articul publicat pe politico.eu. Potrivit acestuia, Politica Agricolă Comună reprezintă circa 40% din bugetul blocului comunitar, iar miniștrii Agriculturii sunt deja blocați în dezbaterile privind modul de schimbare a structurii plăților agricole în perioada 2021-2027. În prezent, Comisia Europeană acordă agricultorilor bani pe baza mărimii terenurilor pe care le au. Criticii susțin că acest lucru este costisitor și contribuie la prețurile ridicate ale terenurilor și stimulează crearea unor ferme tot mai mari, în detrimentul mediului. În prezent, PAC se ridică la 59 de miliarde de euro pe an, dar comisarul UE pentru buget, Günther Oettinger, a confirmat, indirect, într-o discuție în cadrul comisiei parlamentare pentru agricultură, că fondurile se vor diminua. „Mi-ar plăcea să fac promisiuni (că nu se schimbă nimic N.red.), dar vreau să mă și țin de ele“, a spus el. Comisa­rul a adăugat că guvernele au cerut mai mulți bani pentru cercetare, educație și apărare, în timp ce unii doresc să mențină nivelul subvențiilor agricole. Oettinger a subliniat că nu este posibil să avem „totul“.

Multe opțiuni de reformă

Prima – denumită „plafonare“ – implică limitarea valorii subvențiilor pe care le primesc cele mai mari ferme. Comisia a făcut o astfel de mișcare în sugestiile sale privind reforma din noiembrie, iar gândirea este că ar permite Bruxelles-ului să ajute fermierii mai mici, economisind, de asemenea, bani. „Sunt de acord că, în anumite condiții, ar trebui să introducem o plafonare a plăților pentru ajutorul acordat fermelor. Trebuie, de asemenea, să ne asigurăm că toate resursele recuperate trebuie să rămână în statul membru“, a declarat ministrul italian al Agriculturii, Maurizio Martina. Experții atrag atenția că o limită teoretică de 100.000 de euro pe fermă ar fi o lovitură masivă pentru marile agroîntreprinderi care primesc milioane din PAC.

A doua opțiune se referă la convergenţă ca una dintre problemele mai sensibile care intră în reforma PAC. Este vorba de echilibrarea cantității de bani pe care agricultorii o primesc pe hectar. În prezent, agricultorii din estul blocului comunitar primesc mai puțini bani în medie decât cei din Vest datorită unei formule de plată diferite introduse la aderarea la UE, concepute pentru a lua în considerare, printre altele, prețurile terenurilor și costurile forței de muncă mai mici, consemnează Emmet Livingstone. Astfel, ministrul Agriculturii din Lituania, Bronius Markauskas, a declarat, că „convergența este singurul element important care lipsește din comunicarea reformei PAC de la Bruxelles“. În fine, ultima problemă, cu viitor de rezolvare nesigur, ar fi plățile asociate – subvențiile pe care Bruxelles le permite guvernelor să le aloce anumitor sectoare care se luptă să supraviețuiască, cum ar fi zahărul sau produsele lactate. Comisia nu a menționat nicio politică în comunicarea PAC.

Vești neoficiale… încă

Uniunea Europeană intenţionează să redirec­ţioneze fonduri de coeziune de peste 30 de miliarde de euro destinate ţărilor din Europa Centrală şi de Est spre state precum Grecia, Italia şi Spania, arată documente obţinute de cotidianul Financial Times, la finalul lunii mai. Proiecte de documente obţinute de Financial Times arată modificarea criteriilor prin care Comisia Europeană alocă fondurile, astfel că ţările din Europa Centrală şi de Est riscă să se confrunte cu reduceri ale finanţării mai mari decât ponderea de 10% prevăzută la nivel general pentru programul de coeziune.

Bogdan PANȚURU

Add a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.