Politica Agricolă Comună se schimbă din mers

La finele lunii martie a avut loc în București conferința „Dezvoltarea zonelor rurale prin intermediul PAC. Oportunități de finanțare din domeniul agriculturii și dezvoltării rurale“, organizată de EurActiv România cu sprijinul Uniunii Europene. Conferința a facilitat discuții și dezbateri printre beneficiarii oportunităților de finanțare pentru agricultură și dezvoltare rurală, oficiali din partea instituțiilor naționale și europene, firme de consultanță și instituții financiare. Problema e că diferențele majore între regiunile continentului împiedică implementarea unei soluții universale. De la variațiile geografice la eterogenitatea socială și economică, peisajul dezvoltării rurale în UE este cât se poate de variat, pe toate palierele.

Oficial, un succes

Această reuniune de la București a avut tocmai rolul de a vedea ce și unde trebuie schimbat în noua strategie europeană privind viitorul PAC. Mihail Dumitru, director general adjunct DG AGRI, Comisia Europeană, recunoaște că PAC n-a scăpat criticilor. „În ultima vreme ne-am confruntat cu o creștere a euro­scepticismului, PAC n-a scăpat criticilor, pentru că ar fi învechită și extrem de complexă, Comisia vrea să propună modernizarea și simplificarea acestei politici. PAC e un succes incontestabil al sectorului agricol european, am asigurat securitatea alimentară a circa 500 de milioane de persoane, avem o abundență agroalimentară de care alții nu se bucură, produsele europene sunt considerate sigure pentru consumatori. Și asta în condițiile în care sectorul agroalimentar e cel mai important angajator: circa 44 milioane de europeni cu o agricultură care rămâne sectorul principal al pieței unice. (…) În privința finanțărilor se propun o plafonare, plăți redistributive sau degresivitatea, iar la ultimul Consiliu au existat divergențe privind soluțiile între statele est-europene și cele net contributoare. (…) Și asta în condițiile în care distribuția în cadrul PAC e inechitabilă, de-a lungul timpului au fost încercate diverse formule, au fost mereu critici privind susținerea marilor fermieri.

România are o particularitate: multe ferme foarte mici și unele mari, ferme medii nu prea avem. De aceea se dorește o redistribuție, o reducere a plăților la fermele foarte mari, pentru a-i ajuta pe micii fermieri să crească“, a conchis Mihail Dumitru.

PAC nu e un act contabil

La rândul său, ministrul Agriculturii, Petre Daea, consideră că „trebuie respectate cu strictețe normele europene de către toți cei angrenați în mecanism: structurile centrale și teritoriale ale Agenției de Plăți, o atitudine corectă și responsabilă a fermierilor. Sigur, în trecut au fost disfuncționalități care au venit împotriva fermierului și a autorităților ca urmare a extinderii termenului de depunere a cererilor, astfel că acum am interzis depunerea cererilor după 15 mai.

Depunerea cererilor până la 15 mai dă posibilitatea fermierilor să decidă cum e mai bine să facă, astfel încât să dispară presiunea privind costurile asupra fermelor. (…) Planul național de dezvoltare rurală e extrem de important pentru țara noastră, e o nevoie formidabilă ca prin acest pilon să dezvoltăm zona rurală, într-o logică anume, într-o gândire sănătoasă, cu un respect față de realitate. De aceea am pus în mișcare toate măsurile, cu excepția a patru dintre ele, din cadrul Planului național de dezvoltare rurală. Ne-am propus să atragem 1,4 miliarde de euro anul trecut și am realizat 1,55 miliarde de euro, iar din primele zile ale anului 2018 am reușit să stabilim sarcina de accesare pentru fiecare funcționar în parte. Nu vă ascund faptul că și anul acesta ne-am propus atragerea a circa 1,4 miliarde de euro“, a declarat ministrul Agriculturii. În privința noii Politici Agricole Comune, Daea consideră că „în planul PAC trebuie să imprimăm o anumită direcție. PAC nu e un act contabil, e un concept subordonat existenței umane. De aceea vrem o Politică Agricolă Comună pentru țară, cu respect pentru dorințele noastre, astfel că e bine-venită această discuție de astăzi. (…) Cred că PAC e un succes, am avut un salt excepțional din punctul de vedere al dotărilor tehnice și randamentului ca urmare a acestei politici europene“, a mai declarat Petre Daea.

Realitatea e alta…

Nu toți fermierii sunt fericiți când vine vorba de politicile agricole din România. Tudor Dorobanțu, secretar general al Federației Sindicatelor din Agricultură Terra, consideră că se vorbește mult, dar când vine vorba de lucruri concrete situația se complică. „Din păcate, vorbim despre orice, dar nu și despre realitatea noastră cotidiană… Nu vorbim de toate problemele pe care le întâmpinăm, de realitatea satului românesc, de realitatea agriculturii românești. Chiar dacă s-a mai bifat un eveniment legat de PAC, din păcate problemele nu s-au abordat frontal. În primul rând nu există încă un calendar al măsurilor din cadrul PAC. Nici măcar raportul pe anul 2017 nu a fost dat publicității. Am întrebat înalții oficiali de la MADR referitor la o politică, la o strategie de dezvoltare a agriculturii și a spațiului rural românesc… Dar nu au putut să-mi răspundă. Este deja un fapt, fiecare ministru al Agriculturii, de la diferite partide, a venit cu propria politică, propria strategie personală. Noi vrem o strategie a satului românesc și a agriculturii românești. Nimic sofisticat… De ani de zile sunt incapabili să ne prezinte o astfel de strategie, ci doar strategiile dumnealor care, din păcate, nu au legătură cu realitatea. De exemplu, nu este admisibil să existe fermieri care să renunțe la subvenții… Și asta din cauza birocrației excesive. Foarte grav, din cauza lipsei de experiză profesională a funcționarilor publici din instituțiile statului.“

Simplificare? Mai la vară

Emil Dumitru, președinte Pro Agro: „Chiar dacă toată lumea vorbește de o simplificare a Politicilor Agricole Comune, personal nu cred că este vorba de așa ceva. În regulamentul Omnibus s-a văzut foarte clar că acele culturi fixatoare de azot nu mai pot fi aplicate tratamentelor de protecție a plantelor, dacă discutăm de acel program strategic pe care toate statele membre UE vor fi obligate să-l adopte în fiecare an și pe Pilonul 1, ceea ce nu se întâmpla până acum și pe indicatorul de performanță. Ce înseamnă asta? Comisia Europeană va fi de acum foarte atentă la sumele care vor fi cheltuite. De altfel, se și vorbește de diminuări ale sumelor de bani alocate fermierilor. Legat de aceste chestiuni, eu unul sunt destul de rezervat, deocamdată aștept să văd care va fi cadrul financiar multianual pe care Parlamentul European îl va vota pentru că, în funcție de banii care vor fi alocați viitoarei Politici Agricole Comune, vor pune pe masă și un draft de strategie pe viitorul PAC.“

Bogdan PANȚURU