„Succesurile“ Guvernului încep să pălească: prețul pâinii, 5,714 lei/kg
La bilanţul prezentat triumfalist-postfactum, după un an de la lansare (1 septembrie 2013), că reducerea cotei TVA la 9% pe filiera pâine a condus la stabilizarea preţului la 3,49 lei/kg, astăzi, pe rafturile magazinelor, pâinea neagră, zisă ţărănească, feliată şi ambalată se vinde cu 4 lei/700 g, adică 5,71 lei/kg.
Ce s-a întâmplat din septembrie 2014 până astăzi?
Chiar dacă pe piaţă se află pâine şi la prețuri mai mici, „ţăranul“ român ştie că raportul preţurilor între grâu/făină/ pâine este de 1/2/4. La un preţ de 800 lei/t de grâu, preţul făinii este de 1.600 lei/t şi 3.200 lei/t pâine, adică 3,2 lei/kg, la care se adaugă cota TVA.
Preţul grâului la Bursa din Paris era de 187 euro/t (822 lei/t – 13.02). În Argentina preţul FOB-port a crescut cu 2 dolari la 245 USD/t (955 lei), în SUA preţul FOB-Golf s-a menţinut la 240 USD (926 lei), iar în Rusia preţul FOB este de 220 USD/t (897 lei). La noi grâul s-a vândut în jur de 800 lei/t şi s-a exportat.
Prin lansarea în dezbatere publică a noului Cod fiscal se discută mult despre reducerea Cotei standard la 20% (de la 24%), iar la legume şi fructe, carne şi pește, reducerea cotei pe filieră la 9%, după modelul aplicat la pâine şi introdus în grabă la produsele ecologice. Măsurile urmează să se aplice din ianuarie 2016, deşi fostul ministru al Finanţelor D. Vâlcov a vorbit chiar de o devansare a termenului.
Reducerea cotei TVA – colectate la pâine, care a avut efecte pozitive pentru preţul de pe raft, s-a datorat reducerii preţului la grâu de la 1.000 lei la 800 lei/t, înţelegerilor Guvernului cu patronatul ROMPAN şi riteilerii marilor magazine, precum şi intensificării controalelor. Nu mai reluăm calculele, am retrimis documentaţia privind reducerea cotei TVA la 19% (de la 24%) fostului ministru al Finanţelor Darius Vâlcov, secretarului de stat Daniel Botănoiu, Consiliului Economic şi Social, prin care demonstrăm că propunerile sunt aplicabile de „IERI“. Astfel se disponibilizează circa 40 mild lei/an prin încasări suplimentare şi reducerea până la eliminare a restituirilor de la buget (16,4 mild lei real în 2013), se disponibilizează circa 5 mild lei la populaţie, fără a evalua veniturile suplimentare din includerea serviciilor bancare în circuitul TVA prin anularea scutirii de la plată prevăzută de Codul fiscal(?!), a operaţiunilor privind comisioanele încasate de bănci pentru administrarea creditelor.
În acelaşi timp, se aduc avantaje pe toată filiera producător agricol – procesator – comerciant – consumator – bugetul de stat – cetăţean.
Un aspect deosebit îl reprezintă recunoaşterea TVA plătită de producătorul agricol individual pentru inputurile consumate şi eliminarea „alergăturilor“ şi umilinţelor suferite de producătorul agricol organizat în regim juridic din partea funcţionarilor publici pentru recuperarea TVA ca urmare a taxării inverse.
Pentru edificare, prezentăm modificările propuse şi le lăsăm la latitudinea „specialiştilor“ guvernamentali de a le analiza şi refuza, cum au mai făcut-o.
Propuneri pentru modificarea şi completarea noului Cod fiscal privind TVA
Cap. VIII Cotele de taxă
Art. 281(1) a modificat nivelul cotei: Cota standard este de 19%* (în loc de 20) şi se aplică asupra bazei de impozitare pentru operaţiunile impozabile care nu sunt scutite de taxă sau nu sunt supuse cotelor reduse.
(2) Cota redusă de 9% se aplică asupra bazei de impozitare pentru următoarele prestări de servicii şi livrări de bunuri:
(h)* Nou – Bunurile livrate şi serviciile prestate pe piaţa internă între persoane înregistrate în scopuri TVA, cu excepţia celor destinate consumului pentru activităţile administrativ-gospodăreşti şi instituţiilor publice indiferent de modul de finanţare (vor fi detaliate în Codul de procedură fiscală).
(3)’*Nou Cota redusă de 5% se aplică şi comisioanelor şi altor asemenea încasate pentru administrarea creditelor de către persoana care le acordă.
Cap. IX Operațiuni scutite de taxă
Pct 1. lit. a) alin (2) de la art. 285 se modifică astfel:
- Acordarea şi negocierea de credite de către persoana care le acordă (în loc de „acordarea şi negocierea de credite, precum şi pentru administrarea creditelor de către persoana care le acordă“)
Cap X Regimul deducerilor
De completat art. 308 sau Art. Nou* (1) Achiziţionarea de produse agricole primare şi secundare, ca materii prime pentru stocare, vânzare în stare proaspătă şi/sau prelucrare pentru consumul uman şi/sau hrana animalelor şi păsărilor dau dreptul persoanelor impozabile înregistrate în scopuri de TVA de a deduce din preţul achitat producătorilor individuali persoane fizice a cotei de 8,256% (echivalentul cotei de 9% propuse sau 16,667% în cazul cotei de 20%).
(2) Achiziţia se face pe bază de borderou de achiziţii care reprezintă actul justificativ pentru autofacturare şi determinarea cotei TVA deductibile.
(3) După deducerea TVA, din suma rămasă, o cotă de 1%, se deduce din preţul cuvenit producătorului, care se virează de către operatorii economici sub formă de „venit cedat“, în contul organizaţiei profesionale/interprofesionale indicată de producătorul agricol individual (după modelul cultivatorilor de sfeclă de zahăr).
Cap. XI. Termenul de plată
De completat art. 300 (316) sau art. Nou (1) Operatorii economici din comerţul cu amănuntul şi en-gros, hoteluri, restaurante, baruri şi cluburi achită până la 10 ale lunii curente pentru luna precedentă un avans de 60% din cota TVA determinată pe baza jurnalului de cumpărări şi vânzări. Regularizarea obligaţiei de plată a TVA se face pe baza decontului de TVA până la 25 ale lunii curente pentru luna precedentă conform art. 316.
(2) Operatorii economici care achită integral TVA exigibilă până la 10 ale lunii curente pentru luna precedentă beneficiază de o bonificaţie de 0,1% pentru suma achitată.
Referindu-se la pierderile de 177 mild euro (8,7 mild euro România) înregistrate la nivel european, comisarul Algindes Semata avertiza: „Statele nu-şi pot permite o pierdere de asemenea amploare. Comisia se concentrează pe reformarea fundamentală a sistemului fiscal pentru a-l face eficient şi mai greu de fraudat.“ Noi o tot spunem de 10 ani. Poate că acum, având undă verde de la Bruxelles, o vom face.
De aceea reiterăm: Cine dă, a priori, „mintea românului de pe urmă“?
Dr. ec. Mircea TOMA