UE dă liber la cotele de lapte. „Marea schismă“ pe piața românească de profil

1 aprilie 2015 a fost ziua în care Uniunea Europeană a decis eliminarea cotelor la lapte. Mai pe românește, fiecare fermier din ţările UE va produce și va vinde cât lapte dorește. Și, cum în ţările europene costurile de producţie și procesare sunt mult mai mici decât în România, este de așteptat ca laptele venit din străinătate să invadeze piaţa românească. Lucru care deja s-a și întâmplat parţial, după embargoul economic impus Rusiei.

Concurență neloială

La începutul anului 2014, în România funcţionau, în mod oficial, 183 de fabrici de lapte. În schimb, până la finalul lunii decembrie, din cauza scăderii cererii pe piaţa internă au mai rămas aproximativ 130 de unități. Ce se va întâmpla după desființarea cotelor la lapte pe teritoriul UE? „Fermele, procesatorii români mici și mijlocii cu capital românesc vor fi cei mai afectaţi. Vă dau doar un exemplu… Când s-a impus embargoul Rusiei, atunci a fost avanpremiera la desființarea cotelor de lapte. A fost foarte greu pentru că intră în piață foarte multe produse lactate finite din țări ale UE, creând o concurență neloială producătorilor autohtoni. Și astfel producătorii mici și mijlocii, chiar și cei mari, au fost practic scoși de pe piața românească“, a declarat pentru Lumea Satului Dorin Cojocaru, preşedintele patronatului APRIL din industria laptelui. „Ca o ciudățenie, recent am obser­vat că unul dintre lanțurile de hypermarket-uri a devenit unul dintre cei mai mari importatori de produse alimentare. Practic, nu mai folosește sisteme de depozitare, ci 80% din marfă vine direct din Comunitatea Europeană. Un alt lanț de magazine comercializează sub marcă proprie marfă produsă în Polonia, Ungaria, Slovenia. Toate acestea sunt semnele care ne arată ce va urma după 1 aprilie“, explică Cojocaru.

Principiul dominoului

Specialiștii din piața laptelui susțin că, în prezent, industria autohtonă a laptelui „e atacată“ din trei părți. 1 – Embargoul cu Rusia, 2 – TVA foarte mare la lapte și produse lactate, 3 – Desființarea cotelor de lapte. „Ce se va întâmpla? Totul va fi după „principiul dominoului“. Prima dată vor pica procesatorii și industria conexă prestatoare de servicii, apoi fermele mari, iar după aceea fermele mici. De ce includ și fermele mari? Pentru că, în noile condiții, oferta va fi excesiv de mare și nimeni nu va putea obliga pe nimeni să cumpere lapte de la fermele mari doar pentru că sunt românești. De aceea am tras semnale de alarmă la Ministerul de Finanțe, la Comisia de Agricultură din Parlament, dar și la Ministrul Agriculturii pentru că trebuie să creăm împreună mai multe instrumente de protecție. Este vorba de acele instrumente prin care să-i determinăm pe procesatorii români să cumpere lapte românesc, iar comercianții să cumpere produse fabricate în România“, spune Cojocaru. Ce se poate face? „Ca o primă măsură pentru protejarea industriei autohtone a laptelui este urgenta reducere a TVA pe filieră, până la «țâța vacii». Nu se va face asta, fermierii vor rămâne cu laptele nevândut. Și asta în condițiile în care Noul Cod Fiscal nu prevede reducerea TVA la lapte și la produsele din lapte. Și asta se întâmplă pentru că autoritățile din Ministerul Agriculturii susţin că încă nu s-a realizat un consens între fermier și procesator. Cred că adevăratul consens trebuie realizat nu între cele două părți, ci doar la nivel politic, pentru că politica conduce țara, nu fermierii“…, explică președintele APRIL

„Cenușăreasa“ tuturor guvernelor

„Dacă industria laptelui va dispărea, pe altarul istoriei nu fermierii vor fi sacrificați – pentru că nu ei au guvernat țara, ci politicienii. Cred că aceştia trebuie să-și asume răspunderea, să dea dovadă de viziune și să decidă odată dacă scad sau nu TVA-ul la lapte și produse lactate“, spune Cojocaru. De aceea, fermierii români speră într-o ultimă „salvare“ venită de la noul PNDR 2014-2020. Totuși, șeful APRIL este de părere că, de peste 20 de ani, industria laptelui nu a fost ajutată cu nimic. „E drept, în ultimii 3 ani Ministerul Agriculturii a ajutat fermele pe toate căile prin diferite programe. La fel și noul PNDR ajută fermele, acordă pachete de finanțare punctual, dar, per ansamblu, industria nu este ajutată deloc. Pot spune că această industrie a fost „Cenușăreasa“ tuturor guvernelor. Repet, dacă se continuă cu mentalitatea de până acum, vom mânca numai produse aduse din UE. Faptul că a ajuns un hypermarket care are capital străin să fie «numărul 1» ca import de hrană în România e foarte grav. De aceea cred că trebuie să elaborăm strategii adevărate, nu făcute pe genunchi, în stil pompieristic. De doi ani tot avertizez că va veni momentul «1 aprilie 2015». Nu s-a făcut absolut nimic. Dimpotrivă, s-a scos laptele din pachetul care prevedea un TVA de 9%“, conchide Dorin Cojocaru.

„Cotele“, înlocuite cu „Observatorii“

„Ce pot să spun e că, la nivelul Uniunii Europene, există ideea de transformare a „cotei laptelui“ în „observatorul laptelui“ pentru a monitoriza variaţiile de pe piaţa europeană a laptelui. Concret, la nivel naţional vom transforma structura Agenţiei de Plăţi care se ocupă acum de monitorizarea cotelor în „Observatorul Laptelui“ în România. Ca măsuri concrete încercăm să elaborăm cu Comisia Europeană o metodă de subvenţionare a micilor fermieri care pot fi afectaţi de această aliniere a cotei la lapte. Și aceasta pentru că tocmai micii producători vor fi cei mai afectaţi de scăderea de preţ ce va avea loc la lapte. Deja am stabilit niște baremuri peste care fermierii vor putea primi subvenţii pe zona de vaci de lapte și am stabilit și niște condiţii pentru a beneficia de aceste subvenţii legate de producţie. Este vorba de cei care au între 10 și 250 de vaci și produc pentru piaţă. Dar acești fermieri, pentru a primi subvenţii, trebuie să aibă animalele înregistrate în Registrul Naţional al Raselor, unde trebuie să dovedească o anumită productivitate de lapte pe an. Dar, în opinia noastră, singura soluţie care ar elimina riscurile din piaţă după 1 aprilie ar fi asocierea fermierilor. Pentru că numai așa fermierii și-ar permite un preţ mult mai mic de vânzare. Aceasta ar fi unica soluţie viabilă…“ (George Turtoi, Secretar de Stat, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale)

Bogdan PANŢURU