Starea agricolă a ţărilor europene

Ce ne apropie, ce ne desparte de Austria

Studiul pe care-l supunem atenţiei aparţine prof. univ. Ioan Alecu şi el se constituie într-o lucrare ştiinţifică strict informativă. Atunci când am decis să-l publicăm în sinteză, am pornit atât de la valoarea sa statistică, cât mai ales de la unele aprecieri de ordin fundamental privind politica agrară a guvernanţilor din cele 14 state luate în analiza profesorului Ioan Alecu.

Date generale

– Suprafaţa agricolă totală – 3,74 mil. ha;
– Populaţia agricolă activă – 194.000 locuitori;
– Agricultură intensivă – acoperă aproape integral necesarul intern de produse – participă la formarea P.I.B. cu 3,5%;
– Relief preponderent muntos – 2/5 din suprafaţa totală a ţării este ocupată de păduri;
– Clima temperat-continentală;
– Reţea hidrografică bogată;
– Populaţia totală – 8.317.487 locuitori (în 2007).

Reglementări legislative

În Constituţie, pe lângă faptul că se garantează proprietatea, se prevede şi responsabilitatea proprietarului privind modul de exploatare a pământului, stipulându-se că „principala obligaţie a proprietarului este aceea de a-l cultiva şi a-l întreţine în cele mai bune condiţii“.

Structura exploataţiilor agricole

– Structura agriculturii austriece este definită de exploataţiile mici şi mijlocii, suprafaţa medie fiind de 27,7 ha;

– Micile proprietăţi, cu suprafeţe de 1-10 ha, sunt în număr de 58.400, având o pondere în total de 42,5%;

– Proprietăţile mijlocii, cu suprafeţe între 10-50 ha, sunt în număr de 69.900, având o pondere de 51,2%;

– Proprietăţile mari, cu suprafeţe peste 50 ha, sunt în număr de 8.700, cu o pondere în total de 6,3%;

– În Austria există 137.000 de ferme agricole şi forestiere, înregistrându-se anual o scădere a numărului de ferme cu aproximativ 1%;

– Într-o fermă lucrează, în medie, o singură persoană;

– Cheltuielile de personal sunt foarte mici – profit foarte ridicat;

– Doar 31% din cei angajaţi în activitatea agricolă desfăşoară numai activităţi agricole, 56% desfăşoară în paralel şi alte activităţi, iar 9% sunt implicaţi şi în alte activităţi ocazionale;

– Arendarea este foarte puţin întâlnită (problemă de mentalitate), fiecare fiind interesat să-şi lucreze pământul său.

Înzestrarea tehnică

– Exploataţiile agricole austriece, indiferent de mărime, sunt dotate cu ultimele descoperiri în materie de tehnologie agricolă;
– Achiziţionarea utilajelor este făcută în cadrul întovărăşirilor agricole, înfiinţate preponderent pe bază de rudenie (parcul de maşini agricole şi tractoare, 330.000);
– Sunt folosite cantităţi mari de îngrăşăminte şi pesticide (151,7 kg de îngrăşăminte şi 2,4 kg de pesticide în s.a la ha);
– După al II-lea război mondial, producţiile s-au dublat la fiecare 10 ani.

Rolul statului în agricultură

Statul acordă sprijin important agricultorilor, politica agricolă având atât o componentă socială, cât şi una ecologică, în virtutea căreia impune restructurarea metodelor tradiţionale, protecţia solului şi a mediului înconjurător.

Sprijinul financiar

Formele de ajutor pentru agricultură şi agricultori:

– subvenţionarea preţului pentru exportatori;
– finanţarea directă şi imediată a fermierilor din zona muntoasă, unde condiţiile sunt grele şi de cele mai multe ori neprielnice;
– încurajarea fermelor mixte, deoarece în Austria creşterea animalelor domestice este foarte redusă în comparaţie cu celelalte ţări europene;
– sprijin acordat în cazul calamităţilor naturale;
– programe federale de ajutorare a agricultorilor.

Măsuri restrictive

– reducerea productivităţii exploataţiilor agricole, pentru a nu se depăşi cu mult nevoile interne;
– scăderea ritmului intensiv al producţiei, respectiv al chimizării, care este deosebit de nociv pentru mediu;
– încurajarea celor care se dedică activităţii de agricultor;
– aplicarea metodelor moderne de management;

– va urma –