Singurul muzeu de motociclete din România se află într-un sat din judeţul Suceava

Share

Singurul muzeu de motociclete din România se află în satul sucevean Horodnic de Jos şi aparţine lui Alexandru Șcheul. Colecţia cuprinde 144 de motociclete, majoritatea fabricate în fostele ţări comuniste din Europa, dar şi ultrasofisticatele motoare din veacul 21 fabricate pe continentul american sau în Asia. Cea mai veche este din 1926, cea mai nouă este de anul acesta, cel mai nou model BMW R18, lansat în primăvara acestui an.

Pasionat de mecanică şi motociclete

Povestea expoziţiei de la Horodnic – amplasată într-un spaţiu special dedicat acestui scop, în care este foarte curat, iar cei care vizitează colecţia trebuie să poarte papuci de unică folosinţă – porneşte dintr-o pasiune din copilărie. Pentru inginerul de industrie alimentară Alexandru Șcheul pasiunea a fost şi este mecanica, iar la vârsta de şapte ani meşterea la motoreta Carpaţi a tatălui, pe care a recondiţionat-o şi a făcut-o să arate ca nouă. Mai târziu, un frate mai mare, înainte de a pleca în armată, şi-a cumpărat o Mobră (care se află în expoziţie), şi care a rămas pe mâna lui Alexandru pentru a fi pornită din când în când. Când a împlinit 18 ani şi-a cumpărat o Java de 125 centimetri cubi, care a devenit prima sa dragoste. Înainte de 1989 a lucrat la cooperativa „Libertatea“, unde se ocupa de inspecţia tehnică pentru motociclete şi motorete pentru judeţele Suceava şi Botoşani, făcând cursuri de specializare la fabrica de motociclete Braşov. În 1983 şi 1985 a făcut turul ţărilor socialiste cu o motocicletă Java: Prin vama de la Siret a trecut în Uniunea Republicilor Socialiste Sovietice, apoi în Polonia, Republica Democrată Germană, Cehoslovacia, Ungaria şi acasă în România. După anul 2000 a început să cumpere motociclete vechi cu ajutorul anunţurilor de mică publicitate prin ziare, iar din trei-patru motociclete de acelaşi fel făcea una funcţională.

„De 15 ani mă ocup de colecţionarea motocicletelor. 12 ani am lucrat singur şi de trei ani mai am un băiat care mă mai ajută, eu cu partea mecanică, el cu tapiţeria, cu partea electrică, ne completăm unul pe altul şi ne ajutăm foarte mult. Am cumpărat o motocicletă de la Târgu Mureș, am recondiţionat-o şi când am văzut cum a ieşit m-am gândit să încerc să adun motociclete de pe vremea lui Ceauşescu. Din păcate, am început târziu; timp de patru ani, tot ce am găsit anunțuri cu oferte interesante prin ziare ori pe Internet am cumpărat. Nu a existat lună în care să nu cumpăr măcar «un hârb». Şi acum, din cei care au vizitat expoziţia au donat motociclete pentru a nu le da la fier vechi. De multe ori îmi propun: „gata nu mai cumpăr niciuna“, dar cum găsesc una mai deosebită, o adaug la colecţie“, ne-a mărturisit Alexandru Șcheul.

„Motocicleta tatei, Carpaţi din 1962, este cea mai valoroasă“

Alexandru Șcheul vorbeşte cu mândrie despre muzeu şi motocicletele colecţionate de-a lungul anilor, majoritatea arătând de parcă ar fi noi, dacă nu ne-am uita la anul fabricaţiei, și fiecare având cel puţin o poveste. Alături de expoziţia cu motociclete din țările socialiste vizitatori au parte de o la fel de complexă expoziţie cu motociclete din spațiul „capitalist“. Când vorbeşte despre motocicletele comuniste colecţionarul se gândeşte la proprietarii motocicletelor de fabricaţie sovietica ori din ţările foste socialiste, nicidecum la o opţiune politică.

Alexandru Șcheul le-a aşezat pe standuri ale ţărilor producătoare şi nu trebuie să mire pe nimeni că există stema şi drapelul Republicii Socialiste România, steagul Uniunii Republicilor Socialiste Sovietice, al Republicii Populare Ungaria, al Republicii Socialiste Cehoslovacia sau al Republicii Democrate Germane.

„80 la sută sunt motociclete din fostul bloc comunist. Aici sunt toate modelele care s-au fabricat în Republica Socialistă România, începând cu prima motoretă, Carpați, fabricată în 1958, a doua este Carpați Super, cu două locuri, fabricată din 1960. Este motoreta lui tata pe care am păstrat-o, am recondiționat-o în memoria lui, are certificatul de înmatriculare în original, numerele de înmatriculare originale. Pentru mine, motocicleta tatei, Carpaţi, din 1962, este cea mai valoroasă. Am făcut-o ca nouă. Dacă ar mai trăi tata cred că ar fi tare mândru să o poată vedea. Avem Mobrele, prima Mobră fabricată în 1971 şi toate câte au mai fost până la Turist, Minimobra, Hoinar.

După România avem Cehoslovacia, de unde avem toate modelele de Jawa, începând de la Jawa 650, Jawa 500, 350, 250, 150, până la Jawa de 125, CZ-urile sport de 1,75 și 2,5. Am şi una de 500 care este unică în ţară. S-au făcut doar 200 în toată lumea. Mai am toate CZ-urile. Din Republica Democrată Germană am toată gama de MZ-uri, ETZ-uri şi Simson. Din Ungaria sunt două modele de motociclete, Danuvia și Panonia. Din URSS, producătorul de motociclete balșoaie, posed toată gama de IJ-uri, K-urile cu ataş şi fără şi Tula“, povestește Alexandru Șcheul.

„Bijuterii“ unicat produse în Statele Unite ale Americii şi Asia

În expoziţia lui Alexandru Șcheul motocicletele autohtone şi est-europene se alătură „bijuteriilor“ marca Harley Davidson, Triumph, Iron Horse, Honda, Suzuki, Kawasaki, Ducati, unui chopper unicat produs în Statele Unite, dar şi motocicletelor vechi, de valoare foarte mare, fabricate începând cu anul 1926, sau modele mai noi produse în Italia, Anglia, Japonia, SUA, Irlanda, achiziționate din toată Europa. În mijlocul spaţiului expoziţional, ca o cireașă de pe tort, este un Ford Mustang.

„Este mașina fiului meu, un Mustang din 1968, foarte frumos atât în ceea ce priveşte culoarea cât şi motorizarea, cu un motor de 5.800 de cmc, cu o tehnologie cu care este echipat impresionantă. În 1968, când noi făceam prima Dacie, această mașină avea cutie hidramată. Este o mașină de epocă care atrage toate privirile și cu care participăm la manifestările dedicate mașinilor de epocă pentru că și funcţionează impecabil“, ne-a precizat colecționarul.

Alexandru Șcheul deţine şi motocicleta care i-a aparţinut lui Nicu Ceauşescu şi care avea numărul 46.B.101. Fiul fostului dictator a cumpărat o Honda CX 500 din Franţa în anii ’80. A fost vândută la un pasionat de motoare din Târgu Mureş, apoi revândută la altcineva din Vatra Dornei, după aceea a fost achiziţionată de un rădăuţean şi de la acesta a fost cumpărată de colecționarul de la Horodnic.

Motocicletele au jucat un rol important în al Doilea Război Mondial

Privirile vizitatorilor sunt atrase de modelele mai vechi, iar la mulţi nu le vine să creadă că mai pot exista aceste motociclete.

IMZ-Ural este unul dintre cei mai vechi producători de motociclete cu ataş, a cărui istorie începe în 1939, când Armata Roşie avea nevoie de un mijloc de transport pentru trupele terestre în cel de-al Doilea Război Mondial. Modelul M-72, a fost o copie trasă la indigo a motocicletei germane BMW R71, o motocicletă cu ataş rezistentă, care putea duce o mitralieră pe ataş şi avea tracţiune pe două roţi.

„Sunt motociclete care au fost folosite în timpul războiului. Posed una dintre motocicletele Triumpf, fabricate în 1942, într-o serie limitată de numai 2.000 de bucăți, la Nürnberg. Triumpf-ul este englezesc, dar acestea au fost făcute exclusiv pentru armata germană. Acesta este un BMW din 1940. Avem Zundapp-ul din 1938, cea mai elegantă motocicletă din toată expoziţia. Cu Zundapp K800 doar ofiţerii îşi permiteau să circule. Este şi un Zundapp kS 750 cu ataş, proiectată pentru a transporta pe teren accidentat trei soldaţi plus armament şi care s-a folosit foarte mult în al Doilea Război Mondial. Are 751 cc, viteză maximă 97 km/h, doi cilindri, 8 trepte de viteză pentru mersul înainte și 2 trepte de viteză pentru mersul înapoi. Are tracțiune şi pe ataş, merge în reductor în marş cu 3 km/h şi duce  500 kg pe ataş. Modelul pe care îl posed este echipat şi cu mitralieră“, ne-a povestit Alexandru Șcheul.

Zundapp K 800 şi un chopper, cele mai „costisitoare“ motociclete

De la ghidon, șa, sistemul de scărițe până la levierele pentru frână și ambreiaj şi toate piesele din motoarele acestor mijloace de transport, transformate în timp în veritabile bijuterii, au trecut prin mâna lui Alexandru. Deşi este foarte greu, uneori aproape imposibil pentru modelele anilor ‘40, pentru fiecare motocicletă se încearcă folosirea de piese originale.

„Motocicletele vechi sunt interesante pentru că erau făcute cu tehnologii aparte față de ce este acum. Acum este multă electronică, mult plastic. Înainte era totul din oţel şi când desfac un motor de prin anii ’40- ’50 rămâi surprins ce oțeluri foloseau și ce uzură mică au motoarele. Totul era de calitate, chiar dacă nu exista tehnologie. Acum totul este de consum.

Pentru motocicletele datând din anii interbelici este foarte greu de găsit piese de schimb. Mai sunt motociclete din perioada comunismului, de după 1950, care sunt la fel de greu de repus în circulaţie cu piese originale“, susţine Alexandru Șcheul.

Proprietarul nu şi-a evaluat colecţia, iar fiecare motocicletă care arată ca nouă şi este în perfectă stare de funcţionare are în spate zeci sau sute de ore de muncă. Cea mai costisitoare motocicletă este Zundapp K 800, modelul este din 1944, a fost cumpărat din Germania şi valorează 40.000 de euro.

O altă motocicletă valoroasă este un chopper, unicat, realizat în atelierele lui Paul Teutul Sr. şi Paul Teutul Jr., realizatorii uneia dintre cele mai longevive emisiuni ale canalului Discovery Channel, „Motociclete americane“ (American Chopper).

„Am cumpărat-o din Polonia, a avut câteva defecțiuni pe care polonezul nu a putut să le repare. Ea a costat 48.000 de dolari, fiind unicat, am luat-o cu 17.000 de euro, am reparat-o și merge perfect“, a precizat Alexandru Șcheul, în timp ce a pornit motorul pentru a demonstra că investiţia a meritat.

„Aproape orice exponat porneşte în orice clipă. Doar trebui să îi pui baterie, nu le ţin cu bateria pusă şi combustibil pentru că este periculos. Numai două nu pot fi pornite, restul sunt în stare perfectă de funcţionare şi, pe rând, pot fi văzute pe drumurile din jurul Rădăuţi-ului, sâmbăta, duminica, când avem timp le scoatem”, a mai arătat Alexandru Șcheul.

În expoziţia de la şoseaua care duce de la Rădăuţi spre Vicov – Putna, situată în faţa firmei Killer din Horodnic de Jos, sunt  şi motoare desfăcute „ca să vadă și cei mai tineri cum arată un motor de motocicletă în interior, să vadă componentele motorului, componentele cutiilor de viteze, cum arată un ambreiaj, un angrenaj  funcţional“, după cum precizează Alexandru Șcheul. Sunt şi peste 270 de machete miniaturi cu motociclete din toată lumea. Expoziţia inedită este permanentă, iar vizitarea este gratuită.

Silviu BUCULEI