Social

Cetățenii au dat note primăriilor. Cluj-Napoca este orașul cel mai apreciat, Ploiești și Târgu Jiu, la polul opus

Share

Munca (sau nemunca) din ultimii 30 de ani a unor administrații municipale și orășenești ar putea să fie reflectată în primul barometru urban realizat în România, dat publicității în luna octombrie. Sondajul privind calitatea vieții – ce a beneficiat de fonduri europene și a fost modelat după Eurobarometrul Flash, utilizat în UE – a fost realizat în perioada 1 iulie – 15 august, în 41 de localități urbane. Colectarea datelor s-a efectuat în sistem mixt, telefonic și față în față, numărul de respondenți fiind din 13.380 de gospodării (32.978 de persoane), câte 250-500 din fiecare oraș, în funcție de dimensiunea localității. Sub aspectul întrebărilor, cercetarea este una vastă, astfel că, în articolul de față, ne vom referi numai la unele dintre chestionare.

Cei care urmăresc maniera în care primăriile marilor orașe din România au investit serios și mai ales au atras fonduri europene de ordinul sutelor de milioane de euro pentru dezvoltarea localităților (utilități, infrastructura de educație, sanitară, rutieră, spații verzi, clădiri, servicii etc.) nu vor fi mirați de prezența în topul satisfacției a unor municipii precum Cluj-Napoca, Oradea, Timișoara, Iași, Brașov, Sibiu, București, dar și a unor orașe mici, cum ar fi Sinaia,Târgu Secuiesc sau Vatra Dornei. Faptul că autoritățile și-au făcut în definitiv datoria de a dezvolta comunitățile se află în strânsă legătură cu prezența acestora în prima parte a clasamentului. Și invers, dacă ne referim la subsolul topului (Băile Herculane, Tășnad, Băilești, Buhuși, Moreni, Caracal, Mihăilești, Alexandria, Reșița etc.). Pe regiuni de dezvoltare, cele mai multe nemulțumiri sunt în regiunea Sud-Muntenia.

Satisfacția locuirii în urban

83% din populația urbană de peste 18 ani este mulțumită de orașul în care locuiește. Nivelul cel mai ridicat de satisfacție generală este înregistrat în centrele urbane din regiunea Centru (87%), iar cel mai scăzut, în orașele din Sud-Muntenia (74%). Persoanele peste 65 de ani, pesemne mai puțin pretențioase, sunt cu 4% mai mulțumite (84%) comparativ cu tinerii din grupa de vârstă 18-24 ani (80%). Studenții, afirmă studiul, au cel mai scăzut nivel general de satisfacție (79,3%). Procentele cele mai mari de mulțumire (cu răspunsuri „total de acord“ sau „oarecum de acord“) au fost înregistrate de orașele Cluj-Napoca (97%), Oradea (96%), Alba Iulia (95%), Brașov, Drobeta-Turnu Severin (94%), Timișoara, Sighișoara (92%), Slatina și Iași (90%). Să recunoaștem, aici surpriza o reprezintă Slatina și Drobeta, municipii care sunt totuși departe, ca dezvoltare și nivel de trai, față de Cluj, de exemplu! Cel mai puțin mulțumiți de orașul în care trăiesc sunt locuitorii din Mihăilești (46%), Caransebeș (49%), Băile Herculane (51%). Dintre municipiile reședință de județ, cel mai rău plasate sunt Ploiești (73%) și Constanța (76%).

Satisfacția față de infrastructură și facilitățile urbane

Locuitorii celor 41 de orașe se declară mulțumiți de magazine (76%), școli și facilitățile educaționale, siguranța în spațiile publice, spații verzi (66), spații pietonale și piețe (65%). Mai puține mulțumiri sunt legate de activitatea administrației publice locale în domeniul urbanismului (51%), serviciile de sănătate (52%), starea străzilor din oraș (52%), prezența sau atragerea investițiilor private (54%), proiectele de investiții realizate de către primărie (55%). Între orașele incluse în eșantion există disparități semnificative în ceea ce privește infrastructura urbană și gradul de dotare cu facilități. Și oferim câteva exemple:

  • transportul în comun: cele mai ridicate niveluri de utilizare a transportului în comun sunt în Ploiești (48%) și Constanța (46%). Cei mai mulțumiți de această facilitate sunt locuitorii din Cluj-Napoca (88%), Oradea (82%), Brașov (81%), iar cei mai puțin mulțumiți sunt cei din Băilești și Tășnad (14%), Moreni și Băile Herculane (17%). Dintre reședințele de județ, valori mici de mulțumire sunt în Alexandria (35%) și Piatra Neamț (51%). Capitala se plasează în subsolul clasamentului, cu un grad de satisfacție de 55%;
  • servicii de sănătate: regiunile Centru (59%) și Nord-Vest (55%) înregistrează nivelurile cele mai ridicate de satisfacție, iar regiunile Sud-Est (48%) și Vest (45%), cele mai scăzute. Pe primele trei locuri ca satisfacție se plasează Iași (70%), Drobeta-Turnu Severin (67%), Oradea (67%), Alba Iulia (66%), Cluj-Napoca, (66%), Târgu Secuiesc (64%) și Slatina (61%). La capătul celălalt al distribuției se situează Băile Herculane (19%), Carei (32%) și Ștefănești (36%), iar dintre municipii reședință de județ – Constanța (41%) și Târgu Jiu (42%);
  • facilități educaționale: pe primele trei poziții se plasează orașele Drobeta Turnu Severin, cu un grad de mulțumire de 86%, urmat de Băilești (85%) și Sinaia (81%). La polul opus sunt citate orașele Ștefănești (22%) și Mihăilești (40%). Trei regiuni înregistrează ponderi ale mulțumirii de peste 70%: Sud-Est (72%), Nord-Vest (71%) și Sud-Vest Oltenia (70%). În regiunea București-Ilfov gradul de satisfacție este cel mai scăzut (60%);
  • starea străzilor: nivelul cel mai ridicat de apreciere s-a înregistrat în regiunea Sud-Est (66%), iar cel mai scăzut, în Sud-Muntenia (37%). Peste 70% nivel de mulțumire se consemnează în cinci localități urbane, din care două reședințe de județ, Constanța (76%) și Oradea (76%), și trei orașe mici – Isaccea, Bicaz și Moldova Nouă. Ploiești este reședința de județ cu nivelul cel mai scăzut de satisfacție – 22%!

Percepția privind calitatea mediului și lupta împotriva schimbării climatice

Începem acest capitol cu întrebarea: în ce măsură sunteți de acord cu afirmația că orașul dvs. este dedicat luptei împotriva schimbării climatice?. Locuitorii din Sinaia (96%), Suceava (89%) și Cluj-Napoca (80%) admit că văd eforturile pe care autoritățile le fac în calitatea mediului, iar cei din Buhuși (11%), Ploiești (26%) și Bolintin Vale (31%) nu văd acest interes în orașelele lor. Pe regiuni, Nord-Vest este pe primul loc al ierarhiei regionale (62%), la polul opus situându-se Sud-Muntenia (39%). Am început cu această întrebare pentru că, veți vedea, ea este strâns legată de mulțumirea sau nemulțumirea privind curățenia, zgomotul sau poluarea:

  • curățenia: trei localități înregistrează valori ale satisfacției peste 80% – Sinaia (88%), Suceava (84%) și Bicaz (81%). Cinci dintre reședințele de județ, inclusiv Bucureștiul, se află sub media de mulțumire măsurată la nivel național, de 57%. Sub 40% mulțumire a fost înregistrată în șapte localități, Ploiești fiind singura reședință situată pe ultimul loc (16% total mulțumire). La nivel regional, Sud-Muntenia se poziționează pe ultimul loc (42%), iar satisfacție mai mare este consemnată în Sud-Est (71%);
  • nivelul zgomotului: cel mai mare nivel al zgomotului reclamă locuitorii din Ploiești (72% dintre respondenți sunt nemulțumiți și foarte nemulțumiți de zgomotul mare) și București (33%), cele mai liniștite orașe fiind socotite Moldova Nouă, Tășnad, Vatra Dornei și Sinaia (sub 14% nivel de nemulțumire);
  • calitatea aerului: 60% din populația urbană a României este mulțumită de calitatea aerului din orașele de reședință. Distribuția mulțumirii înregistrează disparități mari la nivel național, de la 91% apreciere în Suceava, până la 14% apreciere în Ploiești.

Administrația și guvernarea locală

55% din populația urbană este mulțumită de proiectele de investiții realizate de către administrația locală. Cota de apreciere este mai ridicată în regiunile Nord-Vest (68%) și Sud-Est (70%) și mai scăzută în Sud-Muntenia (41%) și București-Ilfov (44%). Trei orașe înregistrează un nivel de mulțumire de peste 80%: Suceava (82%), Sinaia (85%) și Oradea (88%). Nouă orașe consemnează un nivel de mulțumire sub 40%, Ploiești (37%) și Alexandria (33%) intrând în acest segment.

În privința atragerii investițiilor private, regiunea Nord-Vest cumulează un grad se satisfacție de 68%, iar Sud-Muntenia (43%) și Sud-Vest Oltenia (46%) se plasează în subsolul clasamentului. Cele mai dezvoltate orașe au și un grad mare de mulțumire: Iași (71%), Timișoara (71%), Constanța (76%), Cluj-Napoca (76%) și Oradea (82%). Satisfacție redusă prezintă Piatra Neamț (37%), Caransebeș (37%), Alexandria (32%) și Buhuși (21%).

Pe de altă parte, 52% din populația urbană declară că este de acord cu afirmația „în general, te poți baza pe administrația publică din orașul meu“. Regiunile Nord-Vest (63%) și Vest (59%) înregistrează valori semnificativ mai ridicate față de medie, iar regiunile Sud-Muntenia (50%) și Sud-Vest Oltenia (46%), valori sub medie. Oradea, Sinaia, Moldova Nouă și Cluj Napoca consemnează valori de peste 70%, iar sub 40% mulțumire față de autoritățile locale se consemnează în Buhuși, Ploiești și Târgu Jiu.

Maria BOGDAN

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *